Horațiu Mălăele aduce pe ecrane povestea lui Luca, un tânăr expat în lupta cu destinul

După succesele filmelor „Nunta Mută” și „Funeralii Fericite”, Horațiu Mălăele și scenaristul Adrian Lustig fac din nou echipă, pentru a aduce pe ecrane povestea lui Luca, un tânăr expat în lupta cu destinul. Întors în țară după 20 de ani, Luca Plătici, interpretat de Istvan Teglas, descoperă o lume pe care nu o mai cunoaște. Cu ajutorul Giuliei (Mădălina Craiu) și a câtorva oameni din fosta sa viață, Luca reușește să își învingă fantomele trecutului și să afle sensul existenței sale.

În regia lui Horațiu Mălăele, „Luca” este o poveste captivantă dedicată publicului larg, povestit cu uneltele unuia dintre cei mai longevivi autori de teatru și film, îmbinând elemente de thriller, comedie și aventură care vor garanta o experiență cinematografică totală.

Din distribuție fac parte: Istvan Teglas, Andi Vasluianu, Mădălina Craiu, Horațiu Mălăele, Rodica Mandache, Liana Mărgineanu, Bogdan Mălăele, Giulia Nahmany și mulți alții. Filmările au loc în perioada 5 septembrie - 4 octombrie 2018 în București și Buftea.

„Luca” este o co-producție Fundația Teatru Contemporan și Movie Production Entertainment. Producători Adrian Lustig și Cristina Dobrițoiu. Producție finanțată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Cinema City, Group M, Publicis Group Media Bucharest, Next Advertising Achizitii, United Media și Dedeman.

Partener principal: Compania Națională Aeroporturi București; Parteneri: Groupama Asigurări, AQUA Carpatica Credit foto: Adi Marineci

 

DESPRE HORAȚIU MĂLĂELE

Cunoscutul actor Horațiu Mălăiele s-a născut la 1 august 1952, în Târgu Jiu. A învățat la Liceul Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu și a avut prima expoziție personală de desene la Casa de cultură din oraș, în clasa a 12-a. Intenționa să urmeze Institutul de Arte Plastice din Capitală, dar a absolvit, în 1975, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesorului Octavian Cotescu. A fost repartizat la Teatrul Național din Piatra Neamț și a jucat în spectacole ca „Tinerețe fără bătrânețe” de Eduard Covalli, cu rolul lui Dorde, pentru care a primit Premiul de interpretare, în „Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni, Muntele de D.R. Popescu, Eulenspiegel de Charles de Coster, etc. S-a mutat în București și a jucat pe scenele Teatrelor Nottara, Odeon, Național, Bulandra, în roluri ca Fadinard din „Pălăria Forentină” de Eugene Labiche, Profesorul din „Lecția” de Eugen Ionescu, Vanea din „Unchiul Vanea” de A.P. Cehov, Tartaglia din „Regele Cerb” de Carlo Gozzi. Din 1982 a regizat spectacole de teatru ca „O sărbătoare princiară” de Theodor Mazilu, „Puricele” de Georges Faydeau, „Carlo contra Carlo” de Paul Ioachim, pentru care a obținut Premiul Festivalului Comediei Romanești, în 1994, Hotel de Tray Cooney, etc. A debutat în cinematografie în anul 1974, cu filmul Muntele ascuns”. A regizat 2 episoade din serialul TV „Ministerul comediei”, apoi filmele Pălălria”, „Nunta mută” și Funeralii Fericite”. A expus în peste 30 de expoziții caricaturile pe care le realizează, a publicat cartea autobiografică „Horațiu despre Mălăiele” și conduce publicația„ Satirul” .

 

DESPRE ISTVAN TEGLAS

Fost actor angajat al Teatrului Odeon, Istvan Teglas este momentan angajat la Teatrul Național din București. În teatru a jucat în regia lui Alexander Morfov, Radu Afrim, Mihai Măniuțiu, Dragoș Galgoțiu, Felix Alexa, David Doiashvili. Spectacolele în care joacă pot fi văzute la Teatrul Odeon, Teatrul Metropolis, Arcub, Apollo. A participat în multe proiecte de teatru-dans, printre care unele inițiate de Gigi Căciuleanu, Vava Ștefănescu, Răzvan Mazilu, Florin Fieroiu. În afara țării a colaborat în două spectacole, Poonarc – în coregrafiaa lui Yoshiko Chuma la New York, și Travellers- în coregrafa lui Salome Schneebeli la Zurich, Elveția. A participat la ultimele două proiecte ale lui Cristi Puiu și Corneliu Porumboiu.

 

 DESPRE MĂDĂLINA CRAIU

Mădălina Craiu a terminat UNATC în 2013 la clasa Prof. Dr. Adrian Titieni și a urmat masterul la clasa Prof. Dr. Gelu Colceag. A debutat în scurtmetrajul BLU în regia lui Nicolae Constantin Tănase. De atunci a jucat într-un număr semnificativ de scurtmetraje, a apărut în două lungmetraje și are un rol important în producția HBO, Umbre”. În prezent joacă la Teatru Godot în Paravan”, „Două telefoane” și „All new people”  în regia lui Matei Lucaci Grunberg și la CCUNB în Steaua fără nume” în regia lui Victor Ioan Frunză.

Concursul Internațional George Enescu invită publicul să își exerseze calitatea de jurat Aplicația pentru mobil Jurat Enescu – un test personal de ascultare critică

Începând din 5 septembrie 2018, aplicația pentru mobil Jurat Enescu este la îndemâna celor care doresc să își testeze abilitatea de a aprecia o interpretare artistică. Prin intermediul aplicației fie din sală, fie urmărind online, iubitorii de muzică au ocazia să noteze participanții la Concursul Internațional George Enescu și pot vedea în ce măsură opțiunile lor se potrivesc cu cele ale juriului.

Aplicația este organizată pe cele trei secțiuni de interpretare pian, vioară, violoncel, conține profilurile tuturor candidaților calificați și propune o serie de criterii de apreciere în baza cărora jurații amatori să își ordoneze opțiunile.

Aplicația compară selecția făcută de fiecare utilizator cu cea făcută de juriu. Utilizatorii primesc puncte pentru numărul de candidați aleși pentru etapa următoare, care corespund cu cei din lista juriului. Pentru finală, este punctată și ordinea corectă a premiaților. Utilizatorii care primesc cele mai multe puncte vor fi primi diplome de Jurat Ucenic, o invitație la un cocktail cu membrii juriului și bilete în Festivalul George Enescu de anul viitor.

“Ne dorim să încurajăm ascultarea critică, urmărirea concurenților în mai multe etape, nu numai în finală, să împărtășim bucuria descoperirii talentelor. Sperăm ca astfel să contribuim și la înțelegerea mai profundă a demersului artiștilor și la creșterea respectului pentru efortul lor. Performanța nu vine numai dintr-un recital reușit, ci din anduranță în concurs, disciplină, tehnică, expresivitate. Prin abordarea aceasta, la limita jocului, sperăm să facilităm aprecierea muzicii și apropierea de arta interpretării”  -spune Mihai Constantinescu, directorul Festivalului și Concursului Internațional George Enescu.

Aplicația este al treilea pilon al proiectului “Ce auzim când ascultăm muzică?”, dedicat celor interesați să se familiarizeze cu muzica clasică, un proiect suport pentru ediția 2018 a Concursului George Enescu. Acesta a inclus: o Caravană în licee, unde muzicianul Paul Ilea și actorul Marius Manole au dialogat cu tinerii pe teme privind interpretarea muzicii clasice, o serie de dialoguri video care dezvoltă relaxat teme de educație muzicală și cele privind aprecierea interpretării (distribuită pe canalul YouTube al Festivalului Enescu și aplicația Culturesc) și aplicația mobilă JuratEnescu. Cei interesați pot descărca JuratEnescu din Google Play sau din Apple Store.

Programul “Ce auzim când ascultăm muzică?” a fost realizat cu sprijinul Raiffeisen Bank, Samsung și Wilo Foundation.

Despre Concursul Internațional George Enescu

Ajuns la cea de-a XVI-a ediție, Concursul Internațional George Enescu se desfășoară în perioada 1-23 septembrie 2018, la București. Este cea mai amplă competiție internațională de muzică clasică din România și atrage tineri muzicieni și compozitori din întreaga lume pentru a-și demonstra talentul în cadrul celor patru secțiuni ale concursului: pian, vioară, violoncel și compoziție. Prestația și compozițiile concurenților sunt evaluate de un juriu internațional din care fac parte personalități importante ale muzicii clasice internaționale, precum: Philippe Entremont, Pierre Amoyal, SalvatoreAccardo, Viktor Tretiakov, Peter Jablonski, David Geringas, Zygmunt Krauze, Arto Noras, Myung-Whun Chung, Raphael Wallfisch, Jian Wang, Marin Cazacu, Remus Azoiței, Dan Dediu, Silvia Marcovici și alții.

Toate etapele Concursului Enescu 2018  - Etapa I, Etapa a II-a și Etapa a III-a, Semifinală, pentru cele trei secțiuni de concurs (secțiunea Violoncel, secțiunea Vioară și secțiunea Pian) - sunt deschise pentru public, la fel și la Galele Finale cu orchestră (finala la Violoncel - 11 septembrie 2018, finala la Vioară - 17 septembrie 2018 și finala la Pian - 23 septembrie 2018) și au loc la Ateneul Român.

Ediția din 2018 a Concursului Internațional George Enescu a înregistrat un număr record de tineri artiști. S-au înscris 400 de tineri muzicieni, din 46 de țări de pe cinci continente, în creștere cu 26% față de ediția anterioară, consemnându-se și cea mai ridicată participare românească din istoria Concursului.  

Crezul sub care se va derula Concursul Internațional George Enescu 2018 este „Descoperă talentul. Aplaudă efortul. Captează emoția”. Pornind de la considerațiile marelui compozitor român George Enescu, care spunea că în muzică este nevoie de 30% talent și de 70% muncă, Concursul Internațional George Enescu 2018 își propune să fie o sărbătoare a darului unui artist și a muncii depuse, încununate în bucuria participativă a publicului: o invitație la a trăi împreună emoția.

 

Trofeele Concursului Internațional George Enescu sunt lucrări de artă, unicat, semnate de artistul ceramist Daniela Făiniș

 

Cele nouă trofee ale Concursului Internațional George Enescu 2018 au fost realizate de Daniela Făiniș - artist plastic cu numeroase expoziții personale și de grup și cu o activitate artistică notabilă în domeniul ceramicii.

Cele nouă “prințese”- așa cum le numește autoarea - trofee ale Concursului, sunt inspirate din conceptul vizual al acestei ediții, care face trimitere la continua evoluție a artiștilor și la diversele texturi interpretative și diferitele personalități ale acestora.  

Trofeele reprezintă în porțelan alb diverse instrumente, neșlefuite, brute, cu suprafețe dantelate, brăzdate de roci , plante, materiale diverse. Instrumentele au un suport conic, asemeni unui val, unei crinoline, de aici și denumirea prietenoasă, de prințese.

“La această ediție a Concursului, câștigătorii vor avea ocazia să se întâlnească sub încă o formă cu arta românească. Pe lângă întâlnirea cu muzica lui Enescu, apoi cu competiția în sine, vor duce cu ei în lume expresia artistică a talentului lor și mesajul privind necesitatea de a continua efortul de desăvârșire, studiul și dezvoltarea, sub forma unui obiect de artă contemporană”- spune Mihai Constantinescu, directorul Concursului și Festivalului George Enescu.

Daniela Făiniș reunește în discursul său creativ sculptura, pictura, grafica și tapiseria în obiecte și instalații ceramice de o complexitate aparte. Lucrările sale sunt expuse în muzee și galerii prestigioase din Japonia, Germania, SUA, Belgia și România, cât și în clădirea principală a Parlamentului European. Făiniș are în palmares numeroase premii și distincții: medalia de aur a Concursului internațional de ceramică de artă de la Gualdo Tadino, Perugia în 1989 și 1990, Mențiunea de onoare a Concursului internațional de ceramică de la Mino, Japonia și Premiul I la Bienala de artă ceramică din Aveiro, Portugalia, 1997, iar, din 2004, deține Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor. Trăiește și lucrează în București; din 2013 este artist-invitat al galeriei AnnArt, unde a participat la patru expoziții de grup.

 

137 de ani de la nașterea compozitorului George Enescu și 60 de ani de la prima ediție a Concursului Enescu, eveniment care susține tinerii muzicieni în drumul lor spre faima internațională

 Chiar în ziua în care se împlinesc 137 de ani de la nașterea compozitorului român și mai sunt 16 zile până la începerea ediției 2018 a Concursului Internațional „George Enescu“  se împlinesc, în mod simbolic, și 105 ani de când George Enescu însuși lansa prima inițiativă de susținere și dezvoltare a muzicii clasice românești, înființând Premiul Național de Compoziție George Enescu.

Anul 2018 marchează sărbătorirea a 60 de ani de la prima ediție a Concursului Internațional „George Enescu“ (1-23 septembrie), într-un moment cu valoare de simbol: 137 de ani de la nașterea compozitorului român George Enescu, 105 ani de când George Enescu înființa Premiul Național de Compoziție, acordat până în 1946, și sărbătoarea Anului Centenar.

Construit pornind de la valorile în care credea George Enescu, Concursul Internațional „George Enescu“ a devenit de-a lungul timpului o adevărată rampă de lansare pentru mari nume ale muzicii clasice internaționale de astăzi.

În anul 1958, la trei ani de când George Enescu ne părăsise, cu sprijinul cunoscutului său discipol Yehudi Menuhin, la București au fost înființate Festivalul Internațional „George Enescu”, iar Concursul Internațional „George Enescu“ a fost lansat oficial ca parte a primei ediții a Festivalului. Devenite cele mai importante evenimente culturale internaționale organizate de România, Concursul și Festivalul pun în prim-plan misiunea de a duce mai departe numele, valorile și muzica lui George Enescu.

„Muzicieni din numeroase țări aduc mărturia înaltei prețuiri pentru arta marelui muzician român”

Unul dintre primii membri ai juriului de specialitate pentru Concursul Internațional „George Enescu“ a fost legendarul violinist David Oistrah. Prezent în 1958 la București la prima ediție a evenimentului, Oistrah declara pentru Agenția Națională de Presă Agerpres: „Alegerea mea în juriul Concursului m-a bucurat foarte mult, deoarece sunt convins că acest concurs este una dintre cele mai importante întreceri ale tinerilor muzicieni din ultimii ani. Prin participarea lor la această manifestare a culturii românești, muzicieni din numeroase țări ale lumii aduc mărturia înaltei lor prețuiri pentru arta marelui muzician român George Enescu.”

De-a lungul timpului, Ștefan Ruha, Dan Grigore, Alexandru Tomescu și Elisabeth Leonskaja au devenit laureați ai Concursului Enescu, al cărui prestigiu a crescut exponențial cu fiecare ediție. În 2016, Concursul Enescu a marcat o nouă premieră: tânărul american Zlatomir Fung, în vârstă de doar 17 ani a câștigat Secțiunea Violoncel a competiției interpretând pentru prima dată în istoria concursului  Simfonia Concertantă pentru Violoncel de George Enescu. „Degajă optimism, un fel de pasiune clocotitoare şi este extrem de lirică”, spunea Zlatomir Fung despre compoziția enesciană.

Filmul Festivalului Enescu, difuzat de TVR 3

Desfășurat ca eveniment de sine stătător începând cu ediția 2014 și fiind deschis publicului larg, Concursul Internațional „George Enescu“ a înregistrat creșteri constante ale numărului de tineri artiști înscriși în competiție. Ediția 2018 a înregistrat un nou record – cu 400 de tineri muzicieni înscriși în competiție, dintre care, după selecția juriului de specialitate, intră în concurs 270 de tineri muzicieni din 39 de țări. Numărul concurenților români înscriși în competiție s-a triplat.

„Să ne amintim că George Enescu a inițiat Premiul pentru Compoziție în 1913 tocmai cu dorința de a susține dezvoltarea muzicienilor tineri, de a le oferi recunoaștere și susținere. Este ceea ce încercăm constant să facem prin intermediul Concursului Enescu și ne bucurăm că la ediția 2018 sărbătorim și cel mai mare număr de concurenți români înscriși, ceea ce arată o dezvoltare a interesului și a spațiului românesc din acest punct de vedere. Cifrele relevă că  atât la nivel național, cât și la nivel internațional, prestigiul Concursului Enescu este într-o continuă creștere.“, a declarat Mihai Constantinescu, Director Executiv al Concursului Enescu și al Festivalului Enescu.

În cadrul Concursului Enescu sunt interpretate, ca parte a unui repertoriu obligatoriu pentru tinerii muzicieni, mai multe lucrări de George Enescu, iar câștigătorii competiției au posibilitatea de a participa la viitoarea ediție a Festivalului Enescu, urcând pe scenă alături de mari orchestre internaționale.

Între 1 și 23 septembrie, ediția 2018 a Concursului Enescu aduce publicului șase recitaluri extraordinare, concerte cu orchestră și invitația de a urmări și de a susține pas cu pas, în toate etapele de concurs, tinerii muzicieni care vor fi stele muzicii internaționale de mâine.

Programul Concursului Enescu 2018 este disponibil la acest link, în timp ce bilete pot fi achiziționate prin EVENTIM sau de pe site-ul evenimentului, www.festivalenescu.ro. Prețul unui bilet variază între 55 și 45 de lei.

În cursul zilei de astăzi, TVR 3 a programat de la ora 20.00 difuzarea Filmului Festivalului Enescu. Realizat la ediția 2017 a Festivalului, filmul aduce publicului imagini din culise, mai puțin văzute, cu mari artiști, precum și momente unice din timpul Festivalului, cum ar fi premierea Oedipe, de George Enescu cu Vladimir Jurowski la pupitru, precum și numeroase interviuri inedite. Ziua de 19 august este dedicată în întregime difuzării celor mai semnificative lucrări de George Enescu, în interpretările din cadrul Festivalului Enescu 2017 la TVR 3.

 

Trei dintre cei mai rafinați muzicieni ai lumii susțin recitaluri extraordinare pe scena Ateneului Român la Concursul Enescu 2018

Violonistul italian Salvatore Accardo, aclamat pentru interpretările sale din Paganini, pianistul suedez Peter Jablonnski – al cărui talent a fost recunoscut chiar de legenda jazz-ului Miles Davis – și reputatul violoncelist britanic Raphael Wallfisch, cu o discografie de peste 70 de înregistrări, urcă pe scena Ateneului Român pentru a susține recitaluri extraordinare la Concursul Enescu 2018. Prețurile unui bilet variază între 55 și 45 de lei.

 Ediția 2018 a Concursului Internațional George Enescu (1-23 septembrie, București) aduce publicului o serie de recitaluri de excepție cu trei muzicieni consacrați, aclamați pe marile scene ale lumii – și, în egală măsură, membri ai juriului internațional pentru acestă ediție a competiției.

Înregistrarea Concertului pentru Violoncel în si minor de Antonín Dvořák cu Raphael Wallfisch solist este considerată, potrivit unui sondaj BBC, cea mai bună interpretare din ultimii 25 de ani. Cu o activitate amplă, violoncelistul britanic are 70 de înregistrări în discografia proprie și este, de asemenea, unul dintre cei mai căutați violonceliști pentru interpretarea și crearea unor lucrări de muzică contemporană. Raphael Wallfisch a colaborat cu o serie de compozitori contemporani celebri: Sir Peter Maxwell Davies, Kenneth Leighton, James MacMillan, Rodion Schedrin și John Tavener.

Raphael Wallfisch urcă pe scena Concursului Enescu 2018, la sala mare a Ateneului Român, pe 5 septembrie și propune un program provocator pentru recitalul său: lucrări de Kenneth Leighton, Alexander Zemlinsky, Sir James MacMillan și Guillaume Lekeu. Îl va acompania la pian John York.

Violonistul care a cucerit lumea cu interpretările sale din Paganini, Salvatore Accardo, aduce publicului lucrări de Mozart, Schubert, Enescu și Saint-Saëns pe 14 septembrie, de la ora 19. La pian se va afla Laura Manzini. Cu peste 50 de înregistrări discografice, violonistul italian Salvatore Accardo este cunoscut și pentru a fi primul muzician care a înregistrat vreodată integrala concertelor pentru vioară de Paganini, șase la număr.

„Pe lângă talent, vine nu doar o porție de virtuozitate, ci un muzician, o interpretare extraordinară care te fac să regândești complet o compoziție al cărei sunet credeai că-l știi dintotdeauna, scrie Washington Post despre pianistul Peter Jablonski. Celebru și pentru interpretările sale de jazz, Peter Jablonski a fost lăudat de însuși Miles Davis și a cântat alături de alte două legende, Buddy Rich și Thad Jones, în celebrul club de jazz Village Vanguard din New York. Ca pianist de muzică clasică, Jablonski a fost aclamat de Claudio Abbado, în timp ce Vladimir Ashkenazy i-a recunoscut talentul încă de timpuriu, i-a devenit mentor și i-a susținut cariera. Peter Jablonski a interpreat alături de unele dintre cele mai importante ansambluri ale lumii: La Scala, BBC Symphony Orchestra, Royal Philharmonic Orchestra, Orchestre Nationale de France, NHK Tokyo, Warsaw Philharmonic, Los Angeles Philharmonic și Cleveland Orchestra.

Recitalul pianistului Peter Jablonski va avea loc pe 22 septembrie și include lucrări de Alexei Stanchinsky, Grieg, Scriabin, Chopin, Samuel Barber și Copland/Bernstein - cunoscutul „El Salon Mexico”.

Biletele pentru recitalurile extraordinare din cadrul Concursului Enescu 2018 sunt disponibile prin EVENTIM, precum și pe site-ul www.festivalenescu.ro, la secțiunea BILETE. 

Desfășurat ca eveniment de sine stătător începând cu ediția din 2014, Concursul Internațional „George Enescuinvită publicul să descopere unii dintre cei mai talentați tineri atiști ai momentului, marile nume ale muzicii clasice de mâine și să le urmărească și susțină parcursul până la vârf: câștigarea competiției. În total, 270 de tineri muzicieni din 39 de țări, 22 dintre aceștia fiind din România și din Republica Moldova vor intra în competiție pentru câștigarea trofeului ediției 2018 la una dintre cele patru secțiuni – Compoziție, Vioară, Violoncel și Pian – la 60 de ani de la prima ediție a Concursului.

Concursul Enescu 2018 se deschide cu singurul triplu concert din literatura muzicală românească – o compoziție de Paul Constantinescu –, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea la Ateneul Român

 Trei muzicieni în plină ascensiune pe scenele internaționale, laureați ai competiției din 2014 – violonistul Ștefan Tarara, pianistul Josu de Solaun și violoncelista Eun-Sun Hong – ¬¬deschid ediția 2018 a Concursului Internațional „George Enescu” cu un Concert de Gală sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea. Prețurile biletelor sunt între 55 și 45 de lei.

Ediția 2018 a Concursului Internațional „George Enescu” începe cu un concert extraordinar programat pe 1 septembrie, de la ora 19 în sala mare a Ateneului Român. Biletele sunt disponibile în rețeaua Eventim, precum și online pe www.eventim.ro și pe site-ul Concursului și Festivalului Enescu, www.festivalenescu.ro, la secțiunea BILETE.

Violonistul Ștefan Tarara, tânăr artist de origine română aclamat pe scenele internaționale, pianistul spaniol Josu de Solaun, îndrăgostit de muzica lui George Enescu, și vibranta violoncelistă Eun-Sun Hong, stabilită în Germania aduc publicului în seara de deschidere a Concursului „George Enescu” 2018 singurul triplu concert din literatura muzicală românească: Triplul concert de Paul Constantinescu. Dirijorul Gabriel Bebeșelea se va afla la pupitru, alături de Orchestra Filarmonicii George Enescu.

Triplul concert de Paul Constantinescu este al doilea singur triplu concert din istorie, celălalt aparținându-i compozitorului Ludwig van Beethoven și fiind interpretat de asemenea în deschiderea Concursului Enescu, la ediția 2016, de laureați ai competiției. Prima înregistrare a Triplului concert de Paul Constantinescu i-a avut pe Valentin Gheorghiu la pian, Ștefan Gheorghiu, la vioară și Radu Aldulescu – la violoncel. Iosif Conta s-a aflat la pupitrul Orchestrei Naționale Radio. Valentin Gheorghiu și Ștefan Gheorghiu, nume de rezonanță în peisajul muzicii clasice românești și internaționale, sunt muzicieni foști laureați ai Concursului Enescu.

Interpretarea din deschiderea Concursului Enescu 2018 va fi înregistrată și lansată la prestigioasa casă de discuri internațională Naxos. Triplul concert pentru Vioară, Violoncel, Pian și Orchestră a fost compus în anul 1963, ultimul an de viață al compozitorului Paul Constantinescu, și este una dintre lucrările reper ale componisticii românești. Cu o operă de peste 20 de compoziții care include muzică simfonică, muzică de cameră, dar și muzică vocală, Paul Constantinescu (1909-1963) a semnat de asemenea muzică de film – „O noapte furtunoasă” (1952), „O scrisoare pierdută” (1953) și „Moara cu noroc” (1956).

Triplul Concert este cunoscut publicului român mai ales în varianta interpretativă care îl are la pian pe Valentin Gheorghiu. În cadrul serii de deschidere a Concursului Enescu 2018, în a doua parte a concertului, va fi interpretată în primă-audiție românească lucrarea câștigătoare a Secțiunii Compoziție la ediția precedentă a Concursului – „Concerto for Orchestra”, a tânărului compozitor Tian Tian din China. La doar 32 de ani, violonistul de origine română Ștefan Tarara a câștigat ediția 2014 a Concursului Enescu în ovațiile publicului cu o interpretare încărcată de emoție a Concertului pentru Vioară în Re Major Op. 35 de Ceaikovski – concert despre care spune că pentru el reprezintă o poveste de iubire.

Născut din părinți români în Germania, violonistul concertează deja pe unele dintre cele mai cunoscute scene ale lumii, de la Philharmonie Berlin, la Salle Pleyel din Paris și a interpretat sub bagheta unor dirijori precum Zubin Mehta și David Zinman. Ștefan Tarara cântă pe o vioară Nicolò Gagliano. „George Enescu este un fir roșu în viața mea”, spune pianistul spaniol Josu de Solaun. A înregistrat și lansat internațional integrala sonatelor pentru pian de George Enescu în 2016, la presitgioasa casă de discuri Naxos – înregistrarea a fost premiată în Spania.

Astăzi, Josu de Solaun este îndrăgit inclusiv pe scenele românești din întreaga țară unde vine să suțină recitaluri și concerte frecvent. Un mare admirator al compozitorului George Enescu, pianistul a locuit în timpul Concursului Enescu 2014 într-un apartament închiriat pe Strada George Enescu chiar în blocul în care însuși George Enescu locuise timp de șase ani. Cu o forță interpretativă remarcabilă, Eun-Sun Hong a început să studieze violoncelul la vârsta de nouă ani. Născută la Seul și stabilită în Germania, violoncelista este prezentă pe scenele unor săli prestigioase din întreaga lume – Wigmore Hall din Londra, Konzerthaus din Berlin, Théâtre des Champs-Élysées din Paris – și interpretează în cadrul unor festivaluri reputate – Festivalul Ravello din Italia, Festivalul Casals din El Vendrell, Festivalul Internațional Piatigorsky Cello din Los Angeles, Festivalul de violoncel Kronberg din Germania, Academia Internațională Seiji Ozawa din Elveția. L-a avut profesor pe violoncelistul Lluis Claret, un muzician și un pedagog cunoscut și apreciat în întreaga lume.

Dirijorul Gabriel Bebeșelea este un nume consacrat atât în țară, cât și în plan internațional. În anul 2011, la doar 26 de ani, a devenit dirjor al Operei Naționale din Iași și a marcat astfel o premieră, fiind cel mai tânăr dirijor angajat al unei instituții de de cultură din România. Tot în 2011, Gabriel Bebeșelea a câștigat o bursă ca dirijor-asistent la una dintre primele zece orcheste ale lumii: Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam. A avut șansa de a lua parte la repetițiile și concertele celor mai reprezentativi dirijori ai zilelor noastre, precum Mariss Jansons și Bernard Haitink. În prezent, dirijează pe unele dintre cele mai importante scene internaționale și românești.

Este Dirijor Principal al Filarmonicii de Stat „Transilvania” și la începutul lunii iulie a debutat alături de Konzerthausorchester Berlin. Desfășurat ca eveniment de sine sătător începând cu ediția din 2014, Concursul Internațional „George Enescu” invită publicul să descopere unii dintre cei mai talentați tineri atiști ai momentului, marile nume ale muzicii clasice de mâine și să le urmărească și susțină parcursul până la vârf: câștigarea competiției. În total, 270 de tineri muzicieni din 39 de țări, 22 dintre aceștia fiind din România și din Republica Moldova vor intra în competiție pentru câștigarea trofeului ediției 2018 la una dintre cele patru secțiuni – Compoziție, Vioară, Violoncel și Pian – la 60 de ani de la prima ediție a Concursului.

Zeci de lucrări de ilustrație botanică semnate de artista Irina Neacșu pot fi vizitate la Brașov, într-un atelier de poveste

Artista Irina Neacșu a vernisat în luna mai la Grădina Botanică din București prima expoziție de artă contemporană botanică românească. Lucrările din cadrul expoziției intitulate „Life of Bulbs” pot fi vizitate începând cu 8 iulie, la Brașov, într-un atelier de poveste.

Ilustrații botanice unice în România pot fi admirate la atelierul din Brașov al artistei și designer-ului Irina Neacșu. Atelierul este situat pe Strada Poarta Schei din Brașov, la numărul 6 și poate fi vizitat la cerere de către orice doritor, cu o programare la numărul de telefon afișat pe site-ul artistei. Ilustrațiile botanice din cadrul expoziției „Life of Bulbs” expuse la atelier sunt realizate în acuarelă pe hârtie, în dimensiuni diferite, de la 30 x 40 de centimetri până la 50 x70 de centimetri, iar prețul unei lucrări variază între 150 și 700 de Euro.

 Ilustrațiile pot fi, de asemenea, realizate și în format de art prints – la cerere. Artista Irina Neacșu a vernisat expoziția „Life of Bulbs” în luna mai la Grădina Botanică din București și a susținut o serie de cursuri de ilustrație botanică în Capitală și în Cluj. Cu o pasiune rară pentru această artă uitată în România, Irina Neacșu invită publicul prin intermediul seriei de lucrări „Life of Bulbs” să redescopere valoarea și poezia naturii printr-o tehnică aparte, celebră la nivel internațional: reprezentarea la scară naturală, 1:1, alături de reprezentări artistice de o eleganță filozofică, realizate în acuarelă, pentru care se folosesc flori în mărime autentică, dar și schițe din literatura științifică botanică.

 Pentru o astfel de lucrare de ilustrație botanică, Irina Neacșu folosește o tehnică ce presupune și până la 60 de ore de lucru pentru o ilustrație. „Life of Bulbs” prezintă pentru prima dată un demers de artă botanică contemporană în România și reunește ilustrații botanice reprezentând flori de grădină. Una dintre ilustrații înfățișează o specie pe cale de dispariție, Fritillaria sau Laleaua Pestriță. Irina Neacșu este în prezent artist botanic în cadrul American Society of Botanical Artists.

 A absolvit Universitatea de Artă din Roma și Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București și a făcut cursuri de specializare în Olanda. În anul 2017, a lansat cartea de artist Herbarium – un ierbar ilustrat dedicat plantelor medicinale din flora spontană a României, iar în 2016, a lansat o colecție de artă decorativă și design, intitulată Herbarium Transylvania.  

O zi la muzeu: evenimente speciale pe 28 iunie la MNAR!

Muzeul Național de Artă al României vă invită să petreceți o zi de vară la sediul central din Calea Victoriei, unde joi, 28 iunie, începând cu ora 13.00 și până seara la ora 18.00 sunteți aşteptaţi la un program divers şi interactiv.

·      Ora 13.00, la Parterul Galeriei Naționale – Muzeul Naţional de Artă al României, Cabinetul de Desene şi Gravuri, vă invită la lansarea catalogului expoziţiei Ştefan Luchian, maestrul artei grafice româneşti. 150 de ani de la naşterea artistului.

Prezentarea catalogului va fi urmată de un recital de cameră susținut de Teodora Ionescu (flaut),  bursieră a programului Tinere Talente al Fundației Principesa Margareta a României, partener în acest proiect. Aflăm astfel despre plăcerea artistului pentru flaut, instrument pe care l-a și studiat. Finalul acestei întâlniri va fi marcat de Elena Olariu, autoarea catalogului şi a conceptului expoziţional, care va susţine un tur ghidat în expunere.

Catalogul prezintă o sinteză a operei grafice aparţinând lui Ştefan Luchian și pune accent pe originalitatea tehnicilor experimentate de marele artist: pastelul pe pânză, acuarela pe pânză, zgârieturi, creion sau tuş aplicate pe hârtia Gillot. Treptat, tehnica pastelului îl va conduce pe Luchian spre forme esenţializate, peisajele sau naturile sale statice cu flori, devenind în final o sinteză de pete colorate, de o simplitate care-l va plasa într-o modernitate stilistică inedită pentru arta românescă din acea perioadă.

Acuarela a fost o altă tehnică grafică în care Ştefan Luchian a excelat, conferindu-i o valoare fără precedent în plastica autohtonă. În anul 1903, când artistul a deschis la casa Assan o expoziţie, lucrarea Birt fără muşterii (aflată astăzi în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României) a atras în mod special atenţia, stârnind interes pentru efectele de lumină obţinute de Luchian, unice în arta românescă de până atunci.

Bogat ilustrat, volumul conţine 97 de imagini, care reproduc lucrări aparţinând Muzeului Naţional de Artă al României, respectiv, Cabinetului de Desene şi Gravuri şi Muzeul Colecţiilor de Artă. Patru pasteluri, care ilustrează textul introductiv al catalogului, provin din patrimoniul Muzeul Municipiului Bucureşti.

Autoarea catalogului şi curator al expoziției: Elena Olariu, şef secţie Arte Grafice, Documentare.

Traducerea catalogului în limba engleză: Oana Răican.

Catalogul se poate achiziţiona doar de la standurile Muzeului Naţional de Artă al României.

 Participarea este gratuită și se face în limita locurilor disponibile.

 

Muzeul Național de Artă al României

Parterul Galeriei Naționale

Eveniment în cadrul expoziției temporare Ştefan Luchian, maestrul artei grafice româneşti

19 mai - 23 septembrie 2018

Program de vizitare: miercuri – duminică, 10.00 – 18.00

Preț bilet: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

 

Ora 16.00, are loc primul tur ghidat din cadrul expoziției Vedute Venițiene din colecția Intesa Sanpaolo

Expoziția prezintă în premieră operele câtorva dintre cei mai cunoscuți artiști italieni (dar nu numai) care au contribuit la consolidarea și răspândirea noului gen artistic pe parcursul secolului al XVIII-lea.

Capriccio cu biserică gotică și lagună de Canaletto (Veneția, 1697 – 1768), Vedere spre Canal Grande cu Riva del Vin și Riva del Carbon de Michele Marieschi (Veneția, 1710 – 1744), Piața San Marco către San Geminiano de Francesco Guardi (Veneția, 1712 – 1793) și Vedută cu Santa Maria della Salute și Punta della Dogana de Hendrik Frans van Lint (Anvers, 1684 – Roma, 1763) ne poartă printre clădiri, locuri, colțuri devenite definitorii pentru geografia, arhitectura și atmosferaVeneției, oraș care a contribuit din plin la dezvoltarea vedutei grație atracției exercitate asupra a nenumărate generații de amatori de artă.

Lucrările prezentate în expoziție provin din Colecția Intesa Sanpaolo, Gallerie d'Italia – Palazzo Leoni Montanari, Vicenza. Banca Intessa Sanpaolo este deținătoarea unei importante colecții – peste 20.000 de piese, dintre care mai mult de jumătate de o valoare culturală deosebită – prezentată publicului în trei palate istorice, foste sedii ale băncii reorganizate ca instituții muzeale în centrele orașelor Milano,Napoli și Vicenza.     

Mai multe despre gen și reprezentări veți afla joi, de la ora 16.00, în compania lui Cosmin Ungureanu, specialist MNAR.

Muzeul Național de Artă al României

Parterul Galeriei Naționale

14 iunie – 15 iulie 2018

Program de vizitare: miercuri – duminică, 10.00 – 18.00

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

 

  Ora 18.00 – Vă invităm la vernisajul expoziției Metamorfoze. Camee, geme și  bijuterii din colecția Muzeului Național de Artă al României - Sala Oglinzilor a fostului Palat Regal, Calea Victoriei 49 – 53 Muzeul Național de Artă al României, împreună cu Centrul Gemologic Român vă invită în perioada 29 iunie -  30 septembrie 2018 la expoziția Metamorfoze. Camee, geme și bijuterii din colecția Muzeului Național de Artă al României.

 Expoziția reunește circa 100 de piese reprezentative - în principal inele, dar și sigilii, cercei, brățări - decorate cu geme-intalii, camee și pietre prețioase din diferite epoci istorice, piese care nu au mai fost expuse până acum. Selecția are la bază ideea de transformare: rocile și pietrele prețioase se metamorfozează fizic, funcțional dar și din punct de vedere al semnificației prin prelucrarea artistică. Geme și camee antice primesc monturi moderne: aura de nobilitate și valoare atașată vechimii se reflectă asupra interpretărilor ulterioare și îmbogățesc relația comanditarului sau utilizatorului/purtătorului nu doar cu trecutul, ci și cu prezentul căruia îi circumscrie un întreg sistem referențial. Artiști bijutieri și comanditari  contribuie la acest dialog mereu viu al modei cu trecutul.

O parte importantă din piese (mai ales inele cu geme și camee) provine din Colecția Pappazoglu, expoziția oferind detalii despre colonelul Dimitrie Pappazoglu.

 Una dintre piesele spectaculoare ale expoziției este un sigiliu, la care piatra sigilară are drept mâner o mică statuetă a unui marinar care se sprijină pe o ancoră și un butoi. Sigiliul aparține familiei de baroni Nicolics de Rudna (astăzi sat în Banat, cu cca 700 de locuitori, la 40 km sud de Timișoara; conacul de sec. XIX al familiei Nicolics există și azi, și este monument istoric).

Printre piesele cele mai prețioase remarcăm: un inel cu camee din lavă- rocă vulcanică, un inel cu camee din sardonyx shell, un inel cu gemă din granat almandin și un talisman otoman, în formă de inimă, din agat de Yemen, gemă cu inscripție pictată cu aur. Iar vedete ale expoziției sunt desigur: un inel antic, sec. I d Hr. (79-81), montură și piatră, având pe montură inscripția TIT VES AUG/ BERENI AGR – Titus Vespasianus Augustus/ Berenice Agricola,  – din domnia împăratului Titus Vespasianus Augustus, reprezentând-o pe zeița Victoria; un alt inel databil în 1870-1880, atelier austro-ungar, aur alb, galben și roșu, sardonix-agat, diamante rozete și smaralde naturale; cameea îl reprezintă pe împăratul roman Marcus Aurelius; cele cinci inele (cu geme) databile în sec. XV-XVI; cele două inele și brățara cu medalioane în micromozaic și inelul de cravată, din platină, cu safire, per. interbelică.

 Ideea de metamorfoză guvernează și scenografia expozițională care pune în evidență structura minerală a pieselor (roci și metale prețioase), întâlnirea dintre antic și modern ca și spațiul în care este deschisă expoziția, ea însăși o bijuterie: Sala Oglinzilor a fostului Palat Regal, spațiu  a cărui bogată decorație intră în dialog cu frumusețea și prețiozitatea pieselor.

Expoziția va fi completată cu o serie de conferințe și ghidaje tematice, iar primul eveniment va fi cel de sâmbătă, 30 iunie, de la ora 11.00, din Sala Auditorium. Aii vor avea loc o suită de trei conferințe și un workshop cu identificare de roci susținute de membrii Centrului Gemologic Român, din partea cărora putem admira în expoziție o serie de unelte de bijutier, o trusă de gemolog de la începutul sec.XX și două documente de breaslă pentru practicarea meseriei de bijutier, de la 1847.

În cadrul aceleași expoziții vor urma o serie de evenimente, dintre care amintim: două ghidaje susținute de Carmen Tănăsoiu, curator al expoziției, un workshop cu bijutiera Andreia Popescu de la Școala de bijuterie contemporană Assamblage și o conferință de prezentare susținută de arhitectul Andrei Mulțescu, autorul scenografiei expoziției.

 Muzeul Național de Artă al României

Galeria de Artă Europeană - Sala Oglinzilor , spațiul pentru expoziții temporare

29 iunie – 30 septembrie 2018

Program de vizitare: miercuri – duminică, 10.00 – 18.00

Preț bilet: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

“Ce auzim când ascultăm muzică?” Liceenilor le place muzica clasică, dar o ascultă conjunctural și mai degrabă în înregistrări

Peste cinci sute de tineri liceeni au participat la atelierele “Ce auzim când ascultăm muzică?”, un proiect al Concursului “George Enescu”, lansat cu scopul de a antrena publicul tânăr în aprecierea interpretării în muzica clasică și de a crește apetitul adolescenților și tinerilor pentru acest gen muzical.

Muzicianul Paul Ilea și actorul Marius Manole au discutat despre câteva dintre elementele care caracterizează interpretarea: tempo, frazare, nuanțare, claritatea sunetului, tehnică și stăpânirea instrumentului într-un atelier interactiv, cu exemplificări video și live, folosind comparații între teatru și muzică.

Atelierele au fost extrem de vii, tinerii articulați și preciși în preferințe. Majoritatea tinerilor participanți la ateliere spun că au ascultat muzică clasică  dar mai degrabă conjunctural nu activ și că preferă înregistrările și mai puțin concertele. În timpul dialogului tinerii au identificat singuri criterii de apreciere a muzicii clasice si au primit cu multă curiozitate informațiile despre modul în care epocile își pun amprenta pe muzica produsă. Abordarea informală, mixul inedit de clasic si modern, combinate cu urmărirea unei structuri clare au fost apreciate și de profesorii liceelor vizitate care și-au manifestat deschiderea pentru viitoare întâlniri.

“Lucrez de multă vreme cu tinerii, în calitatea mea de producător muzical, așa că am încercat să combin sonoritățile familiare lor cu cele clasice. Am făcut mash-ups de Mozart cu Șatra Benz, am ascultat o piesă a lui Samuel Barber și reinterpretarea ei de către DJ Tiesto, am constatat împreună frumusețea muzicii clasice și faptul că aceasta continuă să inspire și astăzi muzica modernă. M-au impresionat cunoștințele unora dintre ei și capacitatea multora de a exprima argumente”, spune Paul Ilea, cel care a condus atelierele din punct de vedere muzical.

 “Deși sunt actor, nu muzician, m-am simțit excelent în poziția de facilitator al dialogului. Rolul meu a fost să păstrez cursul discuției despre interpretare, să stârnesc idei și să fixez categoriile discutate. Am introdus și comparația cu tehnicile din actorie care au sprijinit demersul lui Paul. Până la urmă, și actorul, și muzicianul interpretează un…text. Am văzut atâta deschidere, încât mi-a crescut un pic nivelul de optimism în privința viitorului și a României de mâine”, a concluzionat Marius Manole.

Mihai Constantinescu, Directorul Concursului și Festivalului “George Enescu” speră că atelierele vor putea fi reluate din toamnă în mai multe licee din București și din țară. ”Ne dorim să găsim resursele de a promova acest tip de dialog deschis despre muzica clasică, la intersecția dintre genuri și dintre lumi. În felul acesta, sperăm să apropiem mai mult publicul tânăr de experiența sălii de concerte și a muzicii clasice. Suntem optimiști după aceste întâlniri, dar și realiști, în sensul că știm că dialogul nostru s-a purtat deocamdată într-un laborator”.

Temele testate în dialogul cu tinerii vor constitui baza pentru realizarea unei serii de filme educative despre interpretare în muzica clasică. Acestea vor fi lansate în preajma începerii Concursului “George Enescu” ca element de suport pentru melomani și pentru tinerii care doresc să ia parte la concertele și recitalurile din Concursul “George Enescu”, ce se vor desfășura în perioada 1-23 septembrie 2018.

“Am reținut ideea lansată de tineri privind promovarea mai directă a evenimentelor de muzică clasică către adolescenți și ne vom gândi la variante de a ajunge mai aproape de ei, pentru a îi ajuta să includă concertele clasice pe agenda lor”, a declarat Mihai Constantinescu.

 

Proiectul “Ce auzim când ascultăm muzică?” s-a derulat în perioada 4-8 iunie la Colegiile Naționale Gheoghe Lazăr, Sfântul Sava, Gheorghe Șincai și Mihai Viteazul.  

 

Despre cei doi leaderi de proiect:

Paul Ilea - Producător muzical și lider al band-ului “Vocea României”, premiat în 2014 pentru cea mai bună muzică de film, de Uniunea Cineaștilor. Câștigător al VIP Music Award (2011), al MTV Award (2005), Best Sound Award (2009) și cunoscut mai ales ca lider al trupei Sensor. Artistul a pendulat, de-a lungul timpului, între genuri și stiluri muzicale, într-un permanent proces de reinventare și de stilizare a unui talent evident. Astfel, cariera sa  cuprinde peste 15 ani de live performings, împărțind scena cu artiști pe cât de renumiți, pe atât de diferiți (Yehudi Menuhin, The Prodigy, Faithless, Busta Rhymes, Korn, Kylie Minogue, Kelly Rowland, Bob Sinclair, Inna etc.), o impresionantă experiență de producător și compozitor pentru  Sensor, Damian Drăghici, Mongol (alter-ego-ul și primul său proiect solo), precum și colaborări excepționale pe muzică de teatru cu maeștri precum Gigi Căciuleanu.

 

Marius Manole - este Cavaler al Ordinului “Meritul Cultural”, un titlu oficial care cuprinde pe scurt sute de spectacole și numeroase alte premii care recunosc talentul și dedicarea sa în a promova arta actorului.

Este neobosit pe scenă, în film, în producții diverse, este implicat în cauze sociale, în proiecte pentru comunitate.

Îl recomandă, dincolo de cuvinte, rolurile sale de pe scena Teatrului Național “I.L. Caragiale”, unde este, din 2002, titular. A jucat în numeroase alte spectacole la Teatrul Bulandra, la Teatrul de Comedie, Teatrul Metropolis, Odeon, Teatrul de Luni, Godot Café Teatru, ArcuB, Teatrul Național Timișoara.

A fost de numeroase ori nominalizat și premiat cu titlul de cel mai bun actor în rol principal, cel mai bun actor în rol secundar la cele mai prestigioase Gale ale teatrului din România, a primit Premiul pentru Tineri Creatori. În plus, în 2017 a câștigat și Marele premiu al emisiunii “Uite cine dansează” în beneficiul Fundației Hope for Children.

 

Despre Concursul “George Enescu

Ajuns la cea de-a XVI-a ediție, Concursul Internațional George Enescu se desfășoară în perioada 1-23 septembrie 2018, la București. Este cea mai amplă competiție internațională de muzică clasică din România și atrage tineri muzicieni și compozitori din întreaga lume pentru a-și demonstra talentul în cadrul celor patru secțiuni ale concursului: pian, vioară, violoncel și compoziție. Prestația și compozițiile concurenților sunt evaluate de un juriu internațional din care fac parte personalități importante ale muzicii clasice internaționale, precum: Philippe Entremont, Pierre Amoyal, SalvatoreAccardo, Jean Jacques Kantorow, Viktor Tretiakov, Peter Jablonski, David Geringas, ZygmuntKrauze, ArtoNoras, Myung-WhunChung, Raphael Wallfisch, Jian Wang, Marin Cazacu, Remus Azoiței, Dan Dediu, Silvia Marcovici și alții.

Toate etapele Concursului Enescu 2018  - Etapa I, Etapa a II-a și Etapa a III-a, Semifinală, pentru cele trei secțiuni de concurs (Secțiunea Violoncel, Secțiunea Vioară și Secțiunea Pian) - sunt deschise pentru public, la fel și Galele Finale cu orchestră (Finala la Violoncel - 11 septembrie 2018, Finala la Vioară - 17 septembrie 2018 și Finala la Pian - 23 septembrie 2018) și au loc la Ateneul Român.

Ediția din 2018 a Concursului Internațional George Enescu a atras un număr record de tineri artiști. S-au înscris 400 de tineri muzicieni, din 46 de țări de pe cinci continente, în creștere cu 26% față de ediția anterioară, consemnându-se și cea mai ridicată participare românească din istoria Concursului.  

 

Crezul sub care se va derula Concursul Internațional George Enescu 2018 este „Descoperă talentul. Aplaudă efortul. Captează emoția”. Pornind de la considerațiile marelui compozitor român George Enescu, care spunea că în muzică este nevoie de 30% talent și de 70% muncă, Concursul Internațional George Enescu 2018 își propune să fie o sărbătoare a darului unui artist și a muncii depuse, încununate în bucuria participativă a publicului: o invitație la a trăi împreună emoția. 

Ai pașaport românesc? Curios ce înseamnă asta? S-a lansat România. Pașaport curios – un produs editorial despre istoria, geografia și oamenii importanți din țara noastră

 

Asociația Promenada Culturală a lansat România. Pașaport curios, un produs editorial, în format de pașaport, despre istoria și geografia noastră, dar și despre oamenii importanți care și-au pus amprenta asupra spațiului românesc și cel internațional.

Pașaportul curios (84 de pagini) se adresează românilor, care își pot reactualiza cu acest prilej cultura generală, fiind totodată util atât expaților, cât și turiștilor străini care ne vizitează țara.

 

UN PRODUS CULTURAL IDENTITAR

 

Termenul curios din titlul lucrării se referă la curiozitatea de a redescoperi România, pentru cei care trăiesc aici, și de a afla câteva informații esențiale din punct de vedere istoric, geografic și cultural, pentru cei care nu ne cunosc.

Formatul este unul inedit, acela de pașaport, informațiile fiind ușor de citit și făcând această lucrare un cadou interesant și util, mai ales pentru turiștii străini.

O ediție în limba engleză va fi disponibilă în curând.

 

SCURT ISTORIC AL LUCRĂRII

 

Câteva dintre capitolele Pașaportului curios: Geografia noastră; Imnul României;  Românii ca cetățeni; Cum am devenit România; Eroii noștri; Bucureștiul de altădată și de acum; Bucătăria românească; Acei români minunați și mașinile lor zburătoare; Minuni ale naturii; Delta Dunării; Inventate... sau folosite mai întâi de români; Constantin Brâncuși, un artist român universal; Români celebri; Proverbele noastre; Umorul la români.

 

Ce aflăm din acest pașaport?

v  Petrache Poenaru (1799-1875) este inventatorul „condeiului portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală”, născocire pentru care a obținut primul patent din lume, la Viena, în 1827.

v  La una dintre exploatările de la Roșia Montană, în 1855, a fost descoperit cel mai mare lot de tăblițe cerate, 25 la număr, din care aflăm cum trăiau și munceau minerii în Antichitate.

v  În aprilie 1857, Bucureștiul este primul oraș din lume în care s-a întrebuințat pentru iluminatul public petrolul lampant.

v  Cinematografia a fost folosită pentru prima dată în scopuri științifice, în 1898, de un savant român, Gheorghe Marinescu, fondatorul școlii românești de neurologie.

v  Anastase Dragomir (1896-1966) este inventatorul scaunului ejectabil din avioanele care se prăbușesc.

v  Enescu spunea despre el însuși: „În lumea muzicii eu sunt cinci într-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist și profesor. Cel mai mult prețuiesc darul de a compune muzica și nici un muritor nu poate poseda o fericire mai mare...”

v  Suntem mândri să avem una dintre cele mai vaste și mai vechi lucrări de paremiologie din lume: „Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia: proverbe, zicători, povățuiri, cuvinte adevărate, idiotisme și cimilituri”. E o culegere în zece volume, care adună, în 7 000 de pagini, peste 30 000 de proverbe.

v  Automobilele au apărut la București destul de devreme. Primul înmatriculat, cu numărul 1, a fost cel al lui Bazil Assan, dar prințul Valentin Bibescu a reușit să câștige o falsă prioritate obținând de la prefectură numărul 0!

v  În 2013, site-ul The World Geography a alcătuit o listă cu cele mai impresionante cascade din lume. Pe primul loc se află Cascada Bigăr.

v  În Deltă se întâlnesc 327 de specii de păsări, dintre care 218 cuibăresc aici.

v  România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu ritualul Călușului (2005), doina (2009), ceramica de Horezu (2012) și colindatul de ceată bărbătească (împreună cu Republica Moldova, în 2013).

 

Pașaportul curios a fost lansat în prezența invitaților Sandra Ecobescu, președinta Fundației Calea Victoriei, și a designerului Adrian Oianu. Iată ce au spus despre această lucrare.

 

Pașaportul curios este o inițiativă și simpatică, și necesară, fiind un act de curaj. În România, pe mine mă inspiră oamenii. De exemplu, Neagu Djuvara s-a întors în țară după Revoluție, la peste 70 de ani, și a început să predea la Facultatea de Istorie. […] Aș putea vorbi despre identitate națională menționând cărțile de istorie, monumentele, eroii și scriitorii, dar până la urmă România suntem și noi, e și prezentul. Cărticica aceasta poate fi un imbold, o sursă de inspirație pentru a fi uniți și a schimba în bine ceea ce se poate schimba, și cred că se pot schimba multe – a declarat Sandra Ecobescu.

 

Acest pașaport curios și cultural îți aduce aminte, chiar dacă ești român, ce oameni au trăit aici. Uneori avem tendința să ne simțim minoritari în propria țară și acest lucru are legătură cu identitatea. Eu cred în continuitate. Datoria noastră pe pământ este să nu trăim ca și cum cu noi a început lumea și cu noi se termină. Suntem datori să lăsăm ceva în urma noastră și, dacă se poate, o lume mai bună. Îmi place să spun: fii copac! Copacul aproape că nu cere nimic, primește puțină lumină, face umbră, ne bucură ochiul, ne dă fruct, ține răcoare, ne protejează și transformă bioxidul de carbon în oxigen. Noi ce facem pe pământul acesta pentru o lume mai bună și pentru ca în urma noastră să rămână ceva? – a spus Adrian Oianu.

 

Pașaportul curios se poate achiziționa online:

https://bit.ly/2JpGT1Y

și în curând din câteva librăriile partenere.

Video youtube: https://bit.ly/2kS8jPp

Facebook: https://www.facebook.com/PromenadaCulturala/

 

DESPRE PROMENADA CULTURALĂ

 

Asociația Promenada Culturală are 5 ani de existență, fiind un proiect cultural identitar.

Pe www.promenada-culturala.ro promovăm România din punct de vedere turistic și cultural, scriem despre istoria și geografia noastră, despre tradiții și meșteșuguri, despre oamenii trecutului și ai prezentului, dar și despre evenimente culturale – târguri, expoziții, conferințe, lansări de carte și festivaluri.

Peste 200 de desene și gravuri ale lui Vladimir Ghika expuse în premieră la Muzeul Naţional de Artă al României

Arhiepiscopia Romano-Catolică București și Muzeul Național de Artă al României organizează în perioadă 13 iunie – 2 septembrie 2018 expoziția „Fericitul Vladimir GHIKA – In spiritu caritatis – DESENE”. Lucrările, prezentate în premieră în România, vor fi expuse în Sălile Kretzulescu din Calea Victoriei nr. 49-53, din capitală. Vernisajul expoziției va avea loc marți, 12 iunie, ora 17.00.

Expoziția prezintă o selecție  a desenelor și gravurilor lui Vladimir Ghika ce provin de la colecționari,  care le-au donat cu generoziate Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București (ARCB) după anul 2010, unde sunt păstrate în „ArhivaVladimir Ghika”.

Vladimir Ghika (1873-1954), fiu al principelui Ioan Ghika şi al Alexandrinei, născută Moret de Blaramberg, a avut parte de o aleasă educație „prin lucruri și cărți” - așa cum chiar el mărturisea într-o scrisoare. A studiat dreptul și filosofia, apoi teologia, dar și artele în tinerețe, dedicându-și timpul și viața pentru slujirea aproapelui, devenind preot și martir al credinței. Și-a valorificat talentele și talanții precum un cărturar, lăsând în urmă nu doar o importantă activitate pastorală, așezată sub semnul carității, ci și o operă artistică deosebită.

Expoziția cuprinde ilustrațiile pregătite pentru cartea sa La Visite des pauvres, realizate în jurul anului 1922, niciodată publicată cu ilustrații și urmată de Les Intermèdes de Talloires - o serie de desene originale din anul 1919, și de gravurile realizate după aceleași desene, publicate în 1923, în ediție bibliofilă, de Victor Jacquemin la Paris. Celelalte desene reprezintă letrine, fantezii decorative - cum le numea autorul lor, ex libris-uri, două schițe de timbre cu Stemele Principatelor Române, proiectul de sigiliu al Consiliului Național al Unității Române, ilustrațiile color Învierea lui Lazăr, Misterele Rozariului (desen neterminat), o pagină de calendar (luna ianuarie), decupaje de tip kirigami din hârtie și desene pe obiecte (două cutii de chibrituri) pe care le-a realizat cu scop caritabil pentru un bazar de binefacere.

În expoziție este prezentat și un tablou pe spatele căruia se află semnătura sa olografă: Vladimir I. Ghika fecit. (1917), ce provine din colecția familiei Cosmovici precum și multe alte desene și schițe pregătitoare pentru compozițiile sale unice.

„Pe vremea când toți avangardiștii încercau să deschidă alte drumuri pentru artă prin diversitatea curentelor artistice, acest prinț român în straie preoțești cucerea lumea cu desenele sale miniaturale, pline de fantezie și un imaginar transfigurat de harul său și, de ce nu, de spiritul epocii în care trăia. Admirând aceste lucrări vom putea descoperi că nimic nu este întâmplător reprezentat, totul este gândit cu amănuntul, căutat și așezat în așa fel încât formele create să transmită o stare de spirit, să devină mesagerii lui, să încânte ochiul, să-l bucure și să-l îmbogățească pe cel care le privește. Putem spune că Vladimir Ghika a creat toate aceste lucrări în spiritul carității, transformându-și talentul pentru desen într-o preocupare ex cathedra, însumând o operă artistică unică, despre care puțină lume știe. Astfel că vom fi introduși într-o lume imaginară, fantastică, o lume plină de mister, încărcată cu credință și har dumnezeiesc, puse în slujba Bisericii creștine, în slujba aproapelui și a țării sale, România”, a declarat Anna Mária Orbán, curatorul expoziției.

Ştefan Luchian, maestrul artei grafice româneşti - O nouă expoziție de Noaptea Muzeelor la MNAR!

            Muzeul Naţional de Artă al României vă invită în perioada 19 mai - 23 septembrie 2018 la expoziţia Ştefan Luchian, maestrul artei grafice româneşti, expoziţie organizată cu ocazia aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui artist român.

             Actuala expoziţie este centrată pe opera grafică a lui Luchian, urmărindu-i traseul evolutiv într-o suită de peste 90 de pasteluri, acuarele şi desene ce debutează cu perioada în care Luchian a fost influenţat de curentul Jugendstil şi când a conceput celebra copertă a primului număr al revistei societăţii Ileana. Expoziţia propune o serie de lucrări selectate din toate perioadele de creaţie ale artistului, printre care se regăsesc: Safta florăreasa, Portretul lui Moş Niculae cobzarul, Ghereta din Filantropia, Birt fără muşterii, Mahala - Puţul din strada Clucerului, Cai de curse, Portretul doamnei Olivier, Apostoli printre ţărani, Pe drumul suferinţei, Case la Brebu, Lunca Ialomiţei, Ruinele mănăstirii Comana, Garoafe, Trandafiri, Albăstrele, Flori de câmp şi câteva dintre cele mai expresive autoportrete ale artistului. Lucrările etalate pe simeză oferă publicului deopotrivă prilejul de a intui impactul generat de opera lui Ştefan Luchian, sincronă cu diversitatea propunerilor plastice ale epocii, dar angajată în acelaşi timp în căutarea unui specific naţional.

În expoziţie lucrările sunt prezentate în câteva secţiuni distincte, fiecare ilustrând principalele tehnici grafice experimentate de artist: de la creionul grafit, conté, cărbune sau pastel, la tehnicile pe bază de apă (tuş şi acuarelă). Succesiunea de prezentare în cadrul secţiunilor este cronologică.

Presa este așteptată la o prezentare specială, vineri, 18 mai, începând cu ora 12.00.

Ştefan Luchian a fost şi a rămas cel mai mare maestru român al pastelului, cel care a reuşit să imprime acestei tehnici o forţă incredibilă, creând, în tonalităţi cromatice pline de vigoare, compoziţii neegalate până astăzi în arta autohtonă. Maniera sa de a specula efectele aplicării pe hârtie a pastelului este unică, depăşind rapid limitele desenului clasic în creion sau cărbune, în favoarea unei picturalităţi intense şi pline de spontaneitate. Luchian a întrevăzut potenţialul şi modernitatea tehnicilor grafice, experimentând continuu.

Format la clasa de pictură a lui Theodor Aman, se va desprinde rapid de influenţa acestuia. Temperamental s-a simţit atras de impresionişti, de Edouard Manet mai ales, de modul în care aceştia au folosit culoarea, sensibilitatea sa cromatică dezvoltându-se progresiv, ca o necesitate stringentă de exprimare. Revenit în ţară, spre anul 1900 se apropie de maniera Jugendstil, manieră preluată din atmosfera artei müncheneze, având în vedere că artistul a studiat aici timp de un an.

Luchian manifestă interes şi pentru creaţiile altor mari artişti: Delacroix, Courbet, Degas sau Van Gogh. La Paris, studiază la Academia Julian, în clasa profesorului W. Bouguereau, academist care însă nu l-a influenţat în mod deosebit. O adevărată revelaţie artistică pentru Luchian a fost contactul direct cu opera lui Nicolae Grigorescu, pentru care a avut o afinitate specială. A admirat spontaneitatea manierei lui Grigorescu şi modul personal în care acesta a preluat o parte a tezelor impresionismului. A fost considerat de contemporani un continuator al maestrului, dar s-a individualizat clar, prin realismul abordării temelor sociale, printr-o cromatică mult mai densă, plină de strălucire, şi prin modernitatea tehnicilor grafice experimentate. Treptat, prin precizia planurilor, prin modul în care îşi echilibrează cromatic lucrările, Luchian ajunge la o simplificare foarte modernă a formelor, fapt apreciat de critica autohtonă chiar de la prima expoziţie retrospectivă organizată artistului în anul 1939.

Curator: Elena Olariu

Durata expoziţiei: 19 mai - 23 septembrie 2018

Expoziţia este inclusă şi în programul Nopţii Muzeelor – Muzeul Naţional de Artă al României

Accesul se face prin Str. Ştirbei-Vodă nr.2.

Preț bilet: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună.

Prima vizită ghidată în expoziția de gravură italiană „Invenit / sculpsit. Gravura italiană din secolele XV-XVI”

1.       joi, 10 mai 2018, ora 12 :00

Susținută de Cosmin Ungureanu, curator al expoziției.

Expoziția Invenit / sculpsit. Gravura italiană din secolele XV-XVI cuprinde 44 de stampe, multe dintre ele realizate de artiști calebri, precum Andrea Mantegna, Marcantonio Raimondi, Giorgio Ghisi, Agostino Veneziano sau Lodovico Carracci.

 

Lucrările compun o elocventă imagine de ansamblu asupra mijloacelor și posibilităților tehnice ale gravurii din Renașterea italiană. Expoziția tematizează în același timp relația dintre imaginea gravată și sursa ei – așa-numitul „modello”, care poate fi un desen, un tablou, o frescă sau chiar o altă gravură. Astfel, titlul expoziției – „invenit / sculpsit” – evocă raportul dintre prototip („invenit”) și imaginea gravată („sculpsit”): cei doi termeni, frecvent incizați în chiar câmpul imaginii, se referă la creația artistică propriu-zisă, respectiv la realizarea tehnică prin incizare, surprinzând specificitatea gravurii ca specie a „artelor desenului”. Expoziția este prilejuită de publicarea catalogului complet al gravurilor italiene din secolele XV-XVI aflate în patrimoniul MNAR.

Cu trei excepții, gravurile incluse în expoziție provin din colecția Dr. Ion Cantacuzino. Donată inițial Muzeului Toma Stelian, colecția a fost transferată în 1950 Muzeului de Artă al R.P.R. Dr. Ion Cantacuzino (1863 – 1934), medic specializat în microbiologie și întemeietor al şcolii naţionale de imunologie şi medicină experimentală, a fost un erudit cunoscător al stampelor. Primele sale achiziții datând din perioada studiilor la Paris, au pus bazele unei colecții enciclopedice: peste 12.000 de piese, în cea mai mare parte gravuri, dar şi cărţi ilustrate şi desene, ce oferă o imagine de ansamblu asupra istoriei gravurii europene.

Curatori: Cosmin Ungureanu, Dana Crișan

Următoarele vizite ghidate sunt planificate în zilele de:

• Sâmbătă 26 mai, orele 11:00
• Joi 7 iunie, orele 16:00
• Sâmbătă 23 iunie, orele 11:00

Accesul se va face pe baza biletului de intrare în expoziție.

Galeria de Artă Europeană, etaj I (expoziții temporare)

18 aprilie – 24 iunie 2018

Program de vizitare: miercuri-duminică, 10.00-18.00

Prețul biletului de acces: 10 lei

Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Catalog: Gravura italiană din secolele XV-XVI & Școala de la Fontainebleau, MNAR, 2016. Autori: Dana Crișan cu colaborarea dlui Radu Bercea.

 

 Prezentarea Colecției Iosif Iser la Muzeul Colecțiilor de Artă – în cadrul programului aniversar Colecția lunii

 

Sâmbătă, 12 mai, ora 11:30

Sâmbătă, 12 mai, la ora 11.30, vă invităm la Muzeul Colecțiilor de Artă, la prezentarea Colecției Iosif Iser.

Aceasta a fost donată statului în 1971 de soția artistului, sculptorița Désirée Sterian Iser și este expusă la Muzeul Colecțiilor de Artă din 1978.

 Vă propunem o incursiune în universul pictorului Iosif Iser (1881-1958), pentru a privi împreună, ca printr-un caleidoscop, locuri pitorești din Dobrogea, din Franța și din Spania, figuri exotice surprinse într-un decor oriental, dansatoare și arlechini, într-o selecție de lucrări ce evidențiază diversitatea genurilor, motivelor și tehnicilor abordate de artist pe parcursul vastei sale creații.

Muzeul Colecțiilor de Artă împlinește anul acesta 40 de ani!

Marcăm evenimentul printr-o suită de întâlniri cu specialiști din cadrul muzeului care vor aduce în prim plan în fiecare lună, câte o colecție. Prilej să aruncăm o privire plină de curiozitate asupra colecționarilor care au contribuit la dezvoltarea vieții artistice și culturale a țării și a unora dintre cele mai reprezentative piese din colecțiile acestora.

Participarea se face pe baza biletului de acces în muzeu, în limita locurilor disponibile (20 de persoane), prin prezentare la fața locului cu 15 minute înainte de ora începerii. Vizitele însoțite de specialiști durează aproximativ o oră.

Muzeul Colecțiilor de Artă, Corp A, parter

Calea Victoriei 111

Preț bilet: 15 lei

 

Expoziții temporare deschise la MNAR:

Mihail Grecu – Între metaforă și realitatea obiectivă

Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Artă al Moldovei cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova prezintă publicului bucureștean expoziția „Mihail Grecu – Între metaforă și realitatea obiectivă”

Este prima retrospectivă dedicată celui mai proeminent artist basarabean. Aceasta reconstituie ansamblul demersurilor plastice care caracterizează opera unui pictor mai puțin cunoscut publicului românesc.

Expoziția pune în valoare caracterul inovator al creației pictorului Mihail Grecu (1916-1998), personalitate artistică ce s-a dedicat consecvent înnoirii limbajului plastic. Cele 72 de lucrări selectate din colecţia Muzeului Național de Artă al Moldovei ilustrează dinamica unui discurs pictural de o copleșitoare intensitate artistică dezvoltat pe parcursul mai multor etape distincte. 
Prima etapă de creație (anii ’40 – ’50) se caracterizează prin aplecarea asupra raporturilor valorice de umbră și lumină, de spațialitate, urmând principii estetice deprinse de la vechii maeștri; cea de a doua etapă (sfârșitul anilor ’50 – anii ’60) se face ecoul preocupărilor de factură postimpresionistă, remarcându-se prin luminozitate și recursul la acorduri cromatice pure. În anii ’70, lucrările lui Mihail Grecu, ancorate într-o realitate obiectivă, căpătă o tulburătoare profunzime. Pictorul se dedică experimentelor plastice, recurgând la o serie de materiale mai puțin specifice picturii de șevalet (bitum, pigmenți, vopsele și lacuri industriale, pulbere de bronz și argint, vopsele spray etc.) prin care reușește să contureze un univers artistic și spiritual bine individualizat. 

Muzeul Naţional de Artă al României 
Accesul în expoziție se face prin Strada Știrbei Vodă nr. 1-3

Curator: Tudor Zbârnea, Director general al Muzeului Național de Artă al Moldovei 
Durata: 21 aprilie – 10 iunie 2018
Prețul biletului de acces: 10 lei 
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Catalogul expoziției va fi distribuit cu titlu gratuit cu prilejul vernisajului.

 

Expoziția de pictură, grafică și sculptură Artă și comerț. 150 de ani de la fondarea Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București

Expoziția reunește 35 de lucrări de pictură românească și europeană, grafică, sculptură, artefacte pre-moderne din colecția muzeului și facsimile după documente din arhiva Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București. Opere de artă realizate de artiști precum Johann Frankenberger, Miklós Barabás, Carol Popp de Szathmari, Emil Volkers, Ioan Andreescu, Nicolae Grigorescu, Sava Hentia, Ștefan Popescu, Francisc Șirato, Camil Ressu, Jean Alexandru Steriadi, Margareta Sterian, Frederic Storck, Alexandru Poitevin-Skeletti, Mircea Olarian și Iosif Rosenbluth constituie direct sau indirect mărturii peste timp ale evoluției vieții comerciale din țara noastră.

Dacă unele lucrări evocă universul plin de pitoresc al târgurilor și bâlciurilor provinciale din a două jumătate a secolului al XIX-lea, altele prezintă portretele unora dintre negustorii și comercianții semnificativi din secolele XIX-XX  implicați în dezvoltarea sistemului comercial din țara noastră, care au adus o contribuție notabilă la modernizarea economiei românești.

26 aprilie – 27 mai 2018

Galeria de Artă Europeană

Calea Victoriei nr. 49-53

Program de vizitare: miercuri – duminică, orele 10.00 – 18.00

Preț bilet întreg: 10 lei

Gratuit: miercuri 3 mai

 

World Press Photo 2018

Cea mai importantă expoziție internațională, World Press Photo, este organizată anul acesta la București de Fundația Eidos și găzduită de Muzeul Național de Artă al României.

Expoziția de la București se înscrie în traseul international al programului anual World Press Photo, prezentat în circa 100 de spații din peste 45 de țări care reunesc mai bine de 4 milioane de oameni la fiecare ediție.

2 mai – 23 mai 2018

Program de vizitare:  miercuri – duminică: 10:00 – 18:00

Muzeul Național de Artă al României

Accesul în expoziție se face prin Strada Știrbei Vodă nr. 1-3

Prețul biletului de acces: 10 lei

 Gratuit: prima miercuri din fiecare lună

Filmul „Octav” se lansează și pe DVD

6 zile pe săptămână, 12 ore pe zi, începând cu ora 5:00 dimineața și 1 oră de pauză. Duminica este liberă, însă nu în totalitate. În fiecare zi, câteva tone de echipament circulă încontinuu dintr-un loc în altul și o armată de oameni sunt mereu în mișcare pentru a-și îndeplini cât mai bine sarcinile profesionale. Cam așa se poate rezuma munca pe platourile de filmare ale unei pelicule cinematografice. Totul, pentru ca noi să ne putem bucura de imaginile și povestea frumoasă ce ne apare de pe marile ecrane.

Iar „Octav” este un film care prezintă imagini calde și poetice despre țara noastră și care a dovedit o nouă modalitate de promovare a cinematografiei românești în mediul cinematografic internațional.

Un teaser despre ce a însemnat munca la filmul „Octav” poate fi urmărit aici:

https://www.youtube.com/watch?v=HvQFtBM_mEA&feature=youtu.be

Începând cu luna mai 2018, publicul se poate bucura de povestea lui Octav, care îl are pe mult îndrăgitul actor Marcel Iureș în rol principal, și în format DVD.

Discul va conține imagini inedite (de exemplu, povestea pe larg a modului în care s-a lucrat pentru acest film), care vor fi publicate în exclusivitate doar pe DVD, cât și o broșura tipărită cu informații și fotografii detaliate despre producția cinematografică regizată de Serge Ioan Celebidachi.

O surpriză plăcută pentru public va fi faptul că 1 din 100 de DVD-uri „Octav”, puse la vânzare, va conține deja semnătura actorului Marcel Iureș.

Evenimentul de lansare al DVD-ului „Octav” va avea loc miercuri, 16 mai 2018, începând cu ora 18:30, la Librăria Cărturești Carusel, din Centrul Vechi. DVD-ul va putea fi cumpărat din rețeaua Cărturești și de pe website-ul oficial al filmului (www.octav.ro), începând cu data de 15 mai, la prețul de 49.9 lei.

Alături de presă și de publicul prezent vor fi actorul Marcel Iureș, regizorul Serge Ioan Celebidachi, producătorul Adela Vrînceanu Celebidachi, dar și copiii din film Alessia Tofan și Eric Aradits, alături de alți membri ai echipei de filmare.

Seara se va încheia cu o sesiune de autografe pe care Marcel Iureș o va oferi celor prezenți.

Filmul „Octav” spune povestea lui Octav (Marcel Iureș), un bărbat în vârstă, care se reîntoarce la conacul copilăriei sale aflat undeva în zona rurală a României, cu dorința de a-l vinde. Ajuns aici, după o absență de zeci de ani, o fetiță ce-i pare cunoscută îl poartă într-o călătorie minunată în timp, înapoi la anii copilăriei sale pentru a-l ajuta să-și redescopere bucuria de a trăi.

Lung-metrajul „Octav”, o coproducție România — Marea Britanie, realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, producător Adela Vrinceanu Celebidachi, a primit de la lansare până în prezent numeroase premii și nominalizări internaționale și naționale, după cum urmează:

Festivalul Internațional de Film de la Beijing

Singurul film românesc aflat pe lista nominalizaților pentru Tiantan Awards 2018

Calcutta International Cult Film Festival, India 2018

Cel mai bun film al lunii ianuarie 2018, secțiunea Narrative Feature

Virgin Spring Cinefest, India, februarie 2018

GOLD AWARDS: Debut Filmmaker, Best Director (Serge Ioan Celebidachi), Narrative Feature, Best Cinematography

SILVER AWARDS: Best Actor (Marcel Iureș), Best Producer

BRONZE AWARDS: Best Actress (Alessia Tofan), Best Music Score

HONOURABLE MENTION AWARDS: Best Sound Design

Montreal World Festival Film 2017, Canada

Nominalizat la secțiunea Focus on World Cinema

Cairo International Film Festival 2017, Egipt

Nominalizat la secțiunea International Panorama

PREMIILE GOPO 2018

Premiul Publicului, pentru cei mai mulți spectatori în cinema

Mai multe detalii despre filmul OCTAV” se găsesc și pe Pagina de Facebook: https://www.facebook.com/filmul.octav

Concert SOS Conac la Cazinoul din Constanța

Miercuri, 9 mai, Cazinoul din Constanța va găzdui un concert SoNoRo Conac, ca răspuns la invitația lansată de Placido Domingo, președintele Europa Nostra, cu ocazia celebrării, în 2018, a Anului Patrimoniului Cultural European. Placido Domingo dorește, astfel, impulsionarea  actorilor culturali din întreaga Europă pentru ca, pe 9 mai, aceștia să aducă un omagiu patrimoniului european prin muzică, dans, sau orice altă manifestare artistică, în spiritul Odei Bucuriei, compusă de Ludwig van Beethoven. Momentele artistice, ce se vor avea loc cu această ocazie, vor putea fi vizionate în rețelele de socializare, reunite prin hashtag-ul #Ode2JoyChallenge. Mai multe detalii aici.   

Concertul organizat la Cazinoul din Constanța face parte din inițiativa SOS Conac, lansată anul trecut, prin care SoNoRo își propune să tragă un semnal de alarmă asupra clădirilor din țara noastră cu valoare patrimonială mare și care se află într-un stadiu avansat de degradare. Concertul se alătură demersului Casino Rush, inițiat de Asociația ARCHÉ odată cu nominalizarea Cazinoului din Constanța pentru programul 7 Most Endangered, desfășurat de Europa Nostra. Includerea monumentului simbol al Constanței în acest program marchează recunoașterea importanței deosebite a Cazinoului pentru patrimoniul european, dar mai ales oportunitatea de colaborare cu instituții de calibru internațional în vederea realizării lucrărilor de restaurare. Alături de sprijinul internațional, Casino Rush își propune asigurarea unei conservări participative, care să se constituie ca reper de calitate pentru domeniul protejării patrimoniului construit.

 «Propunem prin concertul de la Cazinoul din Constanța o întoarcere în timp în acel început de secol XX, când bucuria de a trăi se traducea în splendidul stil Art Nouveau în care este construit și cazinoul și prin muzica unor compozitori precum George Enescu, Frank Bridge sau György Ligeti. Atunci arta răsuna ca o odă a bucuriei în toate formele sale, apoi, însă, au urmat anii grei, de război, regim totalitarist și distrugere. Reabilitarea Cazinoului din Constanța ar reprezenta o punte în timp spre acel moment al bucuriei, spre care dorim să ne întoarcem și a cărui esență dorim să o redăm prin muzica noastră, un apel la salvarea frumuseții din lume, ce dăinuiește încă în aceste monumente, rapsodii în piatră, pe care nu dorim să le lăsăm să piară», declară Răzvan Popovici, inițiatorul SoNoRo Conac și directorul Festivalului de Muzică de Cameră SoNoRo.

SoNoNo Conac este un proiect inițiat de Asociația Sonoro, cu sprijinul partenerului principal BRD – Groupe Société Générale, al Ordinului Arhitecților din România și Institutul Național al Patrimoniului, cu scopul de a intermedia contexte favorabile salvării unor monumente importante din patrimoniul românesc.

«Încă de la începutul acestui proiect am crezut în puterea muzicii de a scoate din uitare și de a salva clădiri de mare valoare arhitecturală. Concertul SoNoRo Conac de la Cazinoul din Constanța va schimba pentru câteva ore atmosfera de frumusețe întristată în ceea ce ar putea redeveni acest loc, dacă el va fi redat comunității și vieții culturale din oraș.» declară Emanuela Ghyka- Brand Communication Manager BRD Groupe Societe Generale.

 Următoarele concerte SoNoRo Conac vor avea loc după următorul program:

Muzeul de Artă Timișoara – Palatul Baroc, jud. Timiș, 12 mai

Teatrul din Oravița, jud. Caraș-Severin, 13 mai

Universitatea de Artă și Design din Cluj – Casa Matei Corvin, județul Cluj, 14 mai

Palatul Culturii din Târgu Mureș, jud. Mureș, 16 mai

Castelul Mikes din Zăbala, jud. Covasna, 17 mai

Conacul Pană Filipescu din Filipeștii de Târg, jud. Prahova, 18 mai

Palatul Mogoșoaia, București, 19 mai

Conacul Sturdza-Cantacuzino-Pașcanu de la Popești, jud. Iași, 30 mai

Castelul MIMI, Republica Moldova, 31 mai

Palatul Culturii din Blaj, județul Alba, 4 iunie

Muzeul Secuiesc al Ciucului - Castelul Miko, județul Harghita, 5 iunie

SoNoRo Conac este un proiect derulat sub Înaltul Patronaj al Președenției României.

 Accesul la concertele SoNoRo Conac este gratuit și se face pe bază de invitație sau rezervare, în limita locurilor disponibile, la: alexa.petre@sonoro.ro sau 0741.190.470.

După fiecare concert, publicul este așteptat la un cocktail oferit de Illy și crama Avincis.

Pentru mai multe informații și programul complet: www.conac.sonoro.ro

Despre SoNoRo Conac

 În 2013, Asociația Sonoro a pus bazele unui nou proiect - SoNoRo Conac- ce își propune, prin asocierea muzicii cu opere arhitecturale emblematice din România, să sugereze nevoia de respect, atenție și sprijinire a patrimoniului și a resurselor culturale extraordinare ale României.

SoNoRo Conac a pornit de la ideea de a reda muzicii de cameră spațiul originar, de natură intimă, propice dialogului cultural și ascultării active din partea unui public restrâns. Acest proiect își propune să sensibilizeze opinia publică în ceea ce privește multitudinea clădirilor de patrimoniu reabilitate - clădiri fabuloase, spectaculoase, elegante, care trebuie reintroduse în circuitul cultural.

SoNoNo Conac este un proiect inițiat de Asociația Sonoro, cu sprijinul partenerului principal BRD – Groupe Société Générale și al Ordinului Arhitecților din România.

Conferinţa Samurai şi gentleman în veacul al XIX-lea. Japonia şi lumea occidentală

Dată:  Vineri, 4 mai 2018, ora 18:00

Adresă: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, București

Acces:  pe bază de înscriere pe site, la pagina dedicată acestei conferințe

 Tarife:  8 lei – întreg, 2 lei – studenți și elevi, 4 lei – pensionari

 Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi vă invită vineri, 4 mai, ora 18:00, la conferinţa intitulată Samurai şi gentleman în veacul al XIX-lea. Japonia şi lumea occidentală, susținută de Alexandra Marina Gheorghe, lector univ. dr în cadrul Secției de Limba și Literatura Japoneză a Universității din București.

Evenimentul îşi propune să promoveze harta vedetă a lunii mai intitulată Regatul Japoniei, realizată de cartograful german Matthäus Seutter în secolul al XVIII-lea, şi vine în întâmpinarea interesului manifestat de public pentru istoria şi cultura niponă.

 După succesul conferinţei De la straiele de samurai la frac. Patru secole de călătorie în Japonia susţinute la MNHCV în luna ianuarie, Alexandra Marina Gheorghe aduce în atenţia publicului jurnalele primilor japonezi care vizitau Statele Unite ale Americii şi Europa în veacul al XIX -lea (Fukuzawa, Kunitake, Ōgai și Sōseki). Modalitatea de a-l percepe pe celălalt ne va permite să aflăm ce anume i-a unit sau diferențiat pe niponi de occidentali.

Doctor în ştiinţe umaniste (istorie) din anul 2007 al Universității din București, Alexandra Marina Gheorghe a participat la programul de training pentru profesorii de limba japoneză organizat de Japan Foundation la Institutul pentru Limba Japoneză de la Urawa și a beneficiat de burse acordate de Japan Foundation şi de Nippon Foundation (prin programul NF-JLEP) la Universitatea de Limbi Străine din Osaka. În prezent este lector în cadrul Secției de Limba și Literatura Japoneză a Universității din București, participând cu prezentări la numeroase conferinţe naţionale şi internaţionale şi publicând articole de specialitate.

Accesul se face pe bază de înscriere, completând formularul de pe site, la pagina dedicată acestei conferințehttps://www.muzeulhartilor.ro/event-item/samurai-si-gentleman-in-veacul-al-xix-lea-japonia-si-lumea-occidentala/

Tarife: 8 lei – întreg, 2 lei – studenți și elevi, 4 lei – pensionari

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) este singura instituţie culturală cu acest specific din România și printre puținele din lume. Muzeul deține o colecţie de peste 750 de hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal regiunile române, dar și țările Europei și alte continente. MNHCV își propune să devină mai mult decât un muzeu, să fie un loc de intersecție al artelor și un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii, atât de către specialiști cât și de către publicul general.

De strajă la Palatul Regal

  Sâmbătă 28 aprilie începând cu ora 11.00, în curtea de onoare a Muzeului Național de Artă al României, va debuta programul „De strajă la Palatul Regal”, eveniment organizat în ajunul închiderii expoziției Atelier de front. Artiști români în Marele Război 1916-1918. Realizat în colaborare cu Asociația „6 Dorobanți” și invitații săi din alte asociații de reconstituire militară, evenimentul este organizat de dr. Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”, în colaborare cu doamna Alina Petrescu, curatorul expoziției.

Publicul va putea afla cum se desfășura o zi, în vreme de război, din viața unui soldat aflat în serviciul de gardă al Palatului Regal. La porți și la ușile de intrare vor fi postate santinele. Ofițerul de serviciu va controla posturile și va schimba gărzile la ore fixe. Apoi îi va da raportul generalului comandant care va trece trupele în revistă.

           Vizitatorii vor putea admira trei artiști de front făcând schițe, la fel ca înaintașii lor de acum 100 de ani, pentru realizarea unor opere cu tematică militară. Aceasta pentru că, în vara anului 1917, în armata română a fost organizat un grup de plasticieni atașați Marelui Cartier General, Secția a 3-a Adjutantură, cu misiunea de a documenta vizual participarea noastră la conflictul armat, alături de forțele Antantei. Toți artiștii adunați sub arme, fie ei pictori sau sculptori, erau asimilați gradului de locotenet și primeau solda cuvenită. Perioada lor de activitate a fost destul de scurtă, din iunie până în septembrie, când a fost organizată o primă expoziție, cu circuit închis, în sălile Școlii de Belle-Arte din Iași apoi o alta, publică, în același loc, deschisă între 26 ianuarie și sfârșitul lunii următoare a anului 1918. Cei interesați a afla mai mult despre activitatea acestora vor primi explicații de la „soldații de duminică”, ei înșiși plasticieni în viața reală. Alții le vor face poze „la minut” într-un atelier fotografic de campanie. Cine dorește să trimită rudelor o carte poștală ilustrată cu tematică patriotică o poate face de la oficiul poștal militar unde adresa și textul se scriu cu toc și cerneală, ca în vremurile de demult.

Muzică de fanfară, de promenadă și de dans contemporană Primului Război Mondial va fi difuzată ca fond muzical adecvat.

Publicul este călduros invitat la acest spectacol de istorie vie care relevă abnegația și eroismul demonstrat de militarii care au luptat nu doar cu pușca și baioneta, ci și cu penelul și eboșoarul, elaborând opere de mare forță evocatoare și de o reală valoare artistică.

 

  Deschiderea expoziției Artă și comerț. 150 de ani de la fondarea Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București  

26 aprilie – 27 mai 2018

Muzeul Național de Artă al României și Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București anunță deschiderea expoziției de pictură, grafică și sculptură Artă și comerț. 150 de ani de la fondarea Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București. Acest proiect curatorial este susținut de președintele CCIB, dl. prof. univ. Dr. SORIN DIMITRIU, și de directorul general al MNAR, dl. arh. LIVIU CONSTANTINESCU, fiind primul eveniment dintr-o serie de patru expoziții tematice pregătite de CCI Bucuresti, în colaborare cu muzeele bucureștene, pentru a marca aniversarea a 150 de ani de activitate permanentă.

Expoziția reunește 35 de lucrări de pictură românească și europeană, grafică, sculptură, artefacte pre-moderne și facsimile de documente din arhiva CCIB, mărturii peste timp ale evoluției vieții comerciale din țara noastră. Operele de artă sunt realizate de artiști precum Johann Frankenberger, Miklós Barabás, Carol Popp de Szathmari, Emil Volkers, Ioan Andreescu, Nicolae Grigorescu, Sava Hentia, Ștefan Popescu, Francisc Șirato, Camil Ressu, Jean Alexandru Steriadi, Margareta Sterian, Frederic Storck, Alexandru Poitevin-Skeletti, Mircea Olarian și Iosif Rosenbluth.

Pe lângă imaginile pitorești ale târgurilor și bâlciurilor provinciale de la începutul secolului al XIX-lea, vizitatorii vor avea ocazia să descopere portretele unora dintre negustorii și comercianții mai semnificativi din secolele XIX-XX, implicați în dezvoltarea sistemului cameral din țara noastră, cu o contribuție notabilă la modernizarea economiei românești. Expoziția va fi accesibilă publicului în perioada 26 aprilie – 27 mai 2018

Presa este invitată la vernisajul expoziției miercuri, 25 aprilie, ora 18:00

Muzeul Naţional de Artă al României, parterul Galeriei de Artă EuropeanăCalea Victoriei nr 49-53 

Program de vizitare: miercuri – duminică, orele 10.00 – 18.00

Preț bilet întreg: 10 lei

Directorul Artistic al Festivalului și Concursului Enescu, Vladimir Jurowski, a fost desemnat „DirijorulAnului” în cadrul prestigiosului eveniment International Opera Awards

Dirijorul Vladimir Jurowski a primit distincția Dirijorul Anului” în cadrul International Opera Awards”, unul dintre cele mai prestigioase evenimente internaționale în aprecierea excelenței în muzica de operă. Distincția a fost acordată pentru întreaga activitate dirijorală din cursul anului 2017.

Vladimir Jurowski este, începând cu anul 2017, Directorul Artistic al Concursului și Festivalului Internațional „George Enescu”, alături de Președintele Onorific, maestrul Zubin Mehta.

La sfârșitul lunii aprilie, Vladimir Jurowski va prezenta, într-o intervenție specială, în cadrul unei întâlniri dedicate Concursului Internațional „George Enescu”, noile direcții de dezvoltare pentru Concurs și Festival.

În acest an, Concursul Internațional „George Enescu” ­­­­­­va avea loc între 1 și 23 septembrie și va aduce pe scenele românești, în fața publicului și a juriului internațional, sute de tineri muzicieni talentați din întreaga lume. Perioada de înscriere pentru Concurs se va finaliza pe data de 15 aprilie. Festivalul este programat pentru luna septembrie a anului 2019.

Dirijorul Vladimir Jurowski este recunoscut la nivel internațional pentru stilul său revoluționar. El este, de asemenea, Dirijor Principal al London Philharmonic Orchestra, Dirijor Principal și Director Artistic al Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin pentru sezonul 2018, iar în ­­sezonul 2021 va ocupa funcția de Director General Muzical Desemnat al celebrei Bayerische Staatsoper.

Prezența dirijorului Vladimir Jurowski la conducerea artistică a Festivalului și Concursului George Enescu asigură păstrarea unei conexiuni intime cu cele mai mari scene ale lumii și cu tendințele internaționale și contribuie la valorificarea excepțională a tradiției și operei enesciene.

La ediția 2017 a Festivalului Internațional George Enescu, Vladimir Jurowski a ­­­­dirijat London Philharmonic Orchestra, în deschiderea Festivalului, cu o interpretare în premieră a celebrei opere Oedipe, de George Enescu, în versiune concertantă și cu proiecții multimedia. Interpretarea Oedipe a făcut atunci înconjurul presei internaționale, The Guardian, Reuters, Euronews numărându-se printre cei care au aclamat abordarea dirijorului Vladimir Jurowski. De asemenea, Vladimir Jurowski a inclus Simfonia a III-a, de George Enescu și Oedipe în stagiunea londoneză a London Philharmonic, și le-a prezentat cu succes pe scenele britanice.

Având un nou directorat de primă mână la nivel internațional, Festivalul Internațional George Enescu continuă misiunea de a readuce muzica compozitorului George Enescu în prim-plan internațional și, deopotrivă, în fața publicului din România.

Premiile International Opera Awards au fost fondate în anul 2013 de Harry Hyman, un om de afaceri și filantrop britanic, și John Allison, editorul revistei Opera Magazine, cu scopul de a premia excelența în domeniul operei și de a crește vizibilitatea operei ca formă de artă la nivel internațional.

Valul grecesc

Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” București, Uniunea Elenă din România, Liga Navală Română, Asociația “Sculptor marinar Laurențiu Macarie”, TRUICART Events Brand şi curatorii manifestăriiDan Tudor Truică și Cornel Dumitrescu, au plăcerea să vă invite la vernisajul expoziţiei de artă plastică “VALUL GRECESC”, ediția a VI-a 2018.

 

Vernisajul va avea loc marți, 3 aprilie 2018, la ora 16.00, în Sala de Sticlă, aflată în sediul Muzeului Național „Dimitrie Gusti”, Șoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff, 28 - 30, sect. 1, București.

 

Expoziţia va fi deschisă în perioada 3 – 20 aprilie 2018 și poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00.

 

Evenimentul este dedicat Zilei Naționale a Greciei (25 martie), cât și împlinirii a 90 de ani de la înfiinţarea Ligii Navale Române. În cadrul manifestării, ansamblul artistic "Asteria" al Comunităţii Elene din Bucureşti (solistă Silviana Arghiro), va susține un moment artistic. Invitat special cantautorul Mihai Moșoi.

 

Expoziția reunește pe simeze creațiile a 27 de plasticieni consacrați atât pe plan național cât și international.

 

Manifestarea este organizată mulțumită implicării domnului Dr. Dragoş Gabriel Zisopol, deputat şi preşedinte al Uniunii Elene din România și domnului ing. Ilarion Barbu, vicepreședinte al Ligii Navale Române.

Expoziţia „The Georgian Alphabet. Living Culture of Three Writing Systems”/„Alfabetul georgian. Scrieri în cultura vie”

Dată vernisaj: Miercuri, 4 aprilie 2018, ora 18:00

Adresă: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, București

Acces: gratuit la vernisaj; inclus în biletul de vizitare al muzeului

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi în parteneriat cu Ambasada Georgiei în România vă invită miercuri, 4 aprilie, ora 18:00, la vernisajul expoziţiei The Georgian Alphabet. Living Culture of Three Writing Systems / Alfabetul georgian. Scrieri în cultura vie. Proiectul este realizat de Guvernul georgian în scopul promovării valorilor culturale naţionale şi a fost prezentat în oraşe precum Paris, Bruxelles, Varşovia, New York etc. Expoziţia este deschisă în perioada 5 - 22 aprilie iar vizitarea este inclusă în biletul de acces în muzeu.

În anul 2016, alfabetul georgian a fost înscris de UNESCO pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. În prezent există trei sisteme de scriere care au apărut ca urmare a evoluţiei limbii scrise pe teritoriul Georgiei. Expoziţia prezintă aceste alfabete şi felul în care coexistă datorită funcțiilor lor culturale și sociale diverse, care reflectă aspecte ale identității şi diversității culturale georgiene. .

Din cel mai vechi alfabet, Mrgvlovani, au rezultat ulterior sistemele de scriere Nuskhuri şi Mkhedruli. Scrierea Mkhedruli (intitulată și scriere “seculară” sau “militară”) este folosită în viața de zi cu zi, iar celelalte alfabete sunt întâlnite în documentele mai vechi, în special ale  Bisericii Ortodoxe din Georgia, în texte religioase, psalmi și imnuri, pe inscripțiile icoanelor și frescelor. Dincolo de frumuseţe şi originalitate, utilizarea continuă a acestor alfabete de către comunitățile locale le oferă acestora un sentiment de continuitate.

Vizitarea expoziţiei este inclusă în biletul de acces în muzeu: 8 lei – tarif întreg, 2 lei – studenți și elevi, 4 lei – pensionari. La vernisaj, accesul este gratuit.  

La finalul evenimentului de deschidere, oaspeţii vor fi invitaţi la un pahar de vin georgian.

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) este singura instituţie culturală cu acest specific din România și printre puținele din lume. Muzeul deține o colecţie de peste 800 de hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal regiunile româneşti dar și țările Europei și alte continente. MNHCV își propune să devină mai mult decât un muzeu, să fie un loc de intersecție al artelor și un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii, atât de către specialiști cât și de către publicul general.

PE HARTĂ - Expoziţie de pictură, grafică şi fotocolaj

Dată: Sâmbătă, 17 martie 2018, ora 16:00

Adresă: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, București

Acces: gratuit la vernisaj

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi vă invită sâmbătă, 17 martie, ora 16:00, la vernisajul expoziţiei "PE HARTĂ". Expoziția prezintă lucrările realizate de un grup de 20 de adolescenţi, elevi în clasele V - X la Liceul Teoretic "Dimitrie Bolintineanu", care s-au întâlnit şi au lucrat la muzeu în cadrul a patru ateliere, al căror punct de pornire și suport de lucru a fost harta.

"PE HARTĂ"
reprezintă cea de a doua ediţie a proiectului "Liceeni la Muzeul Hărților", care a debutat în 2017 cu întâlnirile elevilor de la Liceul de Arte Plastice "Nicolae Tonitza", finalizate cu expoziţia "H+ARTA contemporană". Bazat pe conceptul de co-creativitate, proiectul îşi propune atragerea tinerilor spre muzeu, familiarizarea lor cu patrimoniul, facilitarea de achiziţii cognitive şi dezvoltarea creativităţii prin exploatarea valențelor multiple ale raportării la hartă, de la sursă de inspirație la suport pictural.


"Proiectul mi-a venit clar în minte în momentul în care am primit de la fiul unui fost diplomat din epoca Ceaușescu o sacoșă cu hărți, pliante turistice și câteva documente de călătorie din perioada 1960-1990. Am dorit să reconstitui cu elevii mei aceste trasee în prezent, imaginând pe aceste hărți călătorii posibile, atât în spațiu cât și în timpuri trecute
. Aveam de multă vreme ideea unui proiect artistic care să aibă harta ca pretext și suport de lucru pentru tehnici grafice și picturale, inspirată fiind de artistul român Tara Von Neudorf, care realizase în 2007 o colecție de desene cu un puternic mesaj social pe niște hărți găsite într-o școală dintr-un sat transilvănean uitat de lume, sub titlul Finis Mundi." – spune Irina Cangeopol, profesor de educaţie plastică, specialist în educaţia culturală prin arte vizuale şi coordonator al ediţiei 2018.

Grafica, pictura şi fotocolajul sunt modurile prin care copiii însemnează hărţile, transformându-le în compoziţii plastice ce conţin pasaje vizibile ale suportului original, ca un palimpsest. Cele 4 ateliere au căpătat titluri sugestive în limba de altădată a hărţilor, latina: 1. "Imaginarium" - intervenție picturală pe hartă, în tempera și guașe; 2. "Animalium" - grafică și acuarelă pe hartă, cu tematică zoomorfă; 3. "Itinerarium" - fotocolaj cu intervenții grafice, carte de voiaj în timp și spațiu, pe hartă; 4. "Manuscriptum" - invitația de a concepe singuri o hartă pe care să o lucreze în tehnica preferată din cele experimentate, lucru pe hârtie manuală în tuș caligrafic și acuarelă, tehnici mixte.

Expun elevii din clasele a V-a, a VI-a, a VII -a, a VIII-a şi a X-a:  Andrei Maria, Cernea Andra, Preda Elena, Drăgan Mihai, Mocanu Alexandra, Brătilă Cristina, Nuță Maria, Popa Maria, Grădinariu Andreea, Smaranda Daniel, Stoianovici Diana, Timnea Alexandra, Bratu Alexandra, Neagu Maria, Sava Laura, Socolan Irina Maria, Lupu Andrei Eduard, Dumitru Monica, Rădoi Alex, Rădoi Ana.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 18 - 25 martie iar vizitarea este inclusă în biletul de acces.

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) este singura instituţie culturală cu acest specific din România și printre puținele din lume. Muzeul deține o colecţie de peste 800 de hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal regiunile româneşti dar și țările Europei și alte continente. MNHCV își propune să devină mai mult decât un muzeu, să fie un loc de intersecție al artelor și un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii, atât de către specialiști cât și de către publicul general.

Opera Naţională Bucureşti lansează primul film de prezentare al instituţiei – VIDEO

Cu o activitate de peste 96 de ani dedicată artei lirice, Opera Naţională Bucureşti lansează primul film de prezentare al instituţiei.

 Vă invităm pe această cale să ne fiți spectatori și să vă bucurați alături de întreaga echipă a Operei Naționale București de o scurtă vizită virtuală a primei scene lirice românești, un video realizat de Sebastian Bucur:

 https://www.youtube.com/watch?v=Msso_EMS0Ak

 

 Opera Naţională Bucureşti se află în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. Trupa lirică bucureşteană s-a lansat la 8 mai 1885, dar instituţionalizarea acesteia şi implicit crearea Operei Române a avut loc în anul 1921.

 După o perioadă de câteva decenii de funcţionare în clădirea unor teatre dramatice sau lirice ale timpului, în anul 1953 a fost inaugurat actualul sediu al Operei.

 În 2006, ca urmare a iniţierii unui act normativ prin care au fost statutate organizarea şi funcţionarea specifice instituţiei, prima scenă lirică a ţării a primit titulatura de Opera Naţională Bucureşti (ONB). Opera Naţională Bucureşti este subvenţionată de la bugetul de stat.  

 Opera Națională București și-a câștigat prestigiul de-a lungul timpului aducând în prim plan publicului nume strălucite de soliști, dirijori, balerini, scenografi și regizori. Dintre artiștii români de operă care s-au afirmat inclusiv pe cele mai mari scene ale lumii amintim doar câteva nume: Elena Cernei, Magda Ianculescu, Ion Buzea, Viorica Cortez, Ileana Cotrubaș, Octav Enigărescu, Arta Florescu, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Marina Krilovici, Iolanda Mărculescu, Victoria Bezetti, Valentin Teodorian, Ladislau Konya, Maria Slătinaru Nistor, Ludovic Spiess, Eugenia Moldoveanu, Eduard Tumagian, Constantin Gabor, Vasile Martinoiu, Silvia Voinea ș.a.

 Interpreții români au devenit renumiți peste hotare, mulți dintre ei fiind deținătorii unor importante premii la concursurile internaționale de canto de la Toulouse, Geneva, Montreal, Sofia, Rio de Janeiro, Moscova, Leipzig, Munchen, Salzburg și Barcelona.

 În domeniul baletului, printre cele mai renumite nume din palmares figurează Floria Capsali , Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Sergiu Ștefanschi, Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Gheorghe Iancu, Elena Dacian, Marinel Ștefănescu, Ioan Tugearu ș.a.

În repertoriul Operei Naționale București se regăsesc titluri de opere și balete celebre precum „Nunta lui Figaro”, „Don Giovanni”, „Così fan tutte” de Wolfgang Amadeus Mozart; Nabucco”, „Aida”, „ La Traviata”, „Bal Mascat”, „Rigoletto” de Giuseppe Verdi; „La Bohème”, „Madama Butterfly”, „Turandot” de Giacomo Puccini; „Carmen” de Georges Bizet; „Evgheni Oneghin” de Piotr Ilici Ceaikovski „Elixirul dragostei” de Gaetano Donizetti; „Bărbierul din Sevilla” de Gioacchino Rossini; „Fidelio” de Ludwig van Beethoven; „Faust” de Charles Gounod; „O scrisoare pierdută” de Dan Dediu și, respectiv, „ Giselle”, „Corsarul” de Adolphe Charles Adam; „Baiadera”, „Don Quijote” de Ludwig Minkus „Romeo şi Julieta” de Serghei Prokofiev; „Lacul Lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski; „Amorul Vrăjitor – Tricornul” de Manuel de Falla; „Iubire nesfârșită (Opus 73) –Le Sacre du Printemps” de Ludwig van Beethoven - Igor Stravinsky și „Tango. Radio & Juliet” de Edward Clug.

Vă invităm pe această cale să ne treceţi pragul şi să fiţi spectatorii unor producţii artistice de excepţie. Biletele se găsesc la http://tickets.operanb.ro/ si la casa de bilete a Operei Naţionale Bucureşti.

O nouă premieră pe scena Operei Naționale București

 „Don Carlo”, operă în patru acte de Giuseppe Verdi, va avea premiera duminică, 18 februarie 2018, și joi, 22 februarie 2018, începând cu ora 18:30 pe scena Operei Naționale București.

Regia, decorul, costumele și luminile spectacolului poartă semnătura lui Mario De Carlo. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare. Corul Operei Naționale București va fi pregătit de către Daniel Jinga. În distribuția spectacolului se regăsesc atât nume sonore ale primei scene lirice românești, cât și artiști recunoscuți pe plan internațional.

Mario de Carlo despre premiera „Don Carlo” de Giuseppe Verdi ce se va desfășura pe prima scenă lirică a țării:

,,Rolul de regizor (și scenografie și costume) în cazul este ca și cum te-ai arunca de pe stânca din Acapulco. Chiar dacă știi că vei scăpa cu viață – pentru că alții au făcut asta înaintea ta – riscul de a fi rănit este mare; și, mai presus de toate, tensiunea adrenalinei se ridică la niveluri critice. Emoțiile atât de puternice și pline de satisfacții un sunt ușor de demonstrat, în fața altor titluri.

În Don Carlo> ne aflăm față în față cu personaje enorme. Este adevărat că acest lucru se întâmplă în multe lucrări de Verdi (să ne gândim la Violetta, la Rigoletto, Azucena, dar nu numai), însa aici toți sunt giganți și se mișcă toți împreună!

Regizorul italian Mario de Carlo şi-a definitivat studiile de specialitate la Universitatea „La Sapienza” din Roma cu maestrul Fedele D’Amico. De-a lungul timpului a colaborat cu numeroase teatre lirice din Italia și din întreaga lume cum ar fi: Teatrul „Filarmonico” din Verona („Don Pasquale” de G. Donizetti), Arena din Verona („Cavalleria rusticana” de P. Mascagni),                 Teatrul „Massimo” din Palermo („Cenuşăreasa” de G. Rossini).  În cadrul Festivalului Puccianiano din Torre del Lago, semnează scenografia operelor „Le villi” și „Il Fabarro” de  G. Puccini.  

Pe scena Teatrului Municipal F. Cilea di Reggio Calabria îi revine responsabilitatea de a realiza regia, scenografiea și costumele pentru spectacolele „Pagliacci” de R. Leoncavallo, „Rigoletto” de G. Verdi cu Ștefan Pop „Turandot” de F. Alfano și G. Puccini cu Giovanna Casolla și Nicola Martinucci, „Werther” de J. Wolfgang von Goethe cu Giuseppe Filianoti, „La bohème” de G. Puccini cu Amarilli Nizza, „Lucia di Lammermmoor” de G. Donizetti cu Desirée Rancatore, „Văduva veselă” de F. Lehár cu Paoletta Marrocu în rol debutant, avându-l ca protagonist pe Alessandro Safina.

În cadrul Arts Center din Seul a semnat regia, scenografia și costumele pentru „Rigoletto” de G. Verdi cu cu George Gagnidze, Elena Moșuc și Ștefan Pop, „Aida” de G. Verdi cu Cellia Costea și Giancarlo Monsalve și pentru „Carmen” de G. Bizet.

Pe scena Operei Naționale Timișoara a semnat premiere precum „La bohème” de G. Puccini, „Madama Butterfly” de G. Puccini și „Nabucco” de G. Verdi. În 2011 creează regia, scenografia și costumele pentru „Adriana Lecouvreur” de F. Cilea, spectacol aflat pentru prima dată pe o scenă din România, eveniment transmis și pe canalul cultural al televiziunii naționale – TVR Cultural.

 În anul 2012, pe scena Operei din București, Mario De Carlo primește premiul „Gala Artele Spectacolului Muzical” (operă, operetă, muzică) oferit de către Ministerul Culturii și Cultelor din România, pentru cel mai bun regizor de operă și premiul special pentru cel mai bun scenograf/designer de costume pentru producția „Faust” de C. Gounod, care obține recunoașterea pentru cel mai bun spectacol de stagiune al Operei.

Cu un libret în limba franceză semnat de Joseph Méry şi Camille du Locle, după tragedia lui Friedrich Schiller, opera „Don Carlos” i-a fost solicitată lui Verdi de către Opera din Paris – unde a avut loc și premiera la data de 11 martie 1867. Compozitorul a revenit apoi asupra lucrării sale, dăruind contemporanilor şi o versiune în limba italiană care a fost prezentată la Teatro alla Scala din Milano la 10 ianuarie 1884. Astfel, opera „Don Carlos” comandată de francezi va fi denumită în ţara lui Verdi „Don Carlo”, versiune reprezentată frecvent în paralel cu cea originală, în limba franceză.

Povestea lucrării are ca punct incipient situaţia politică şi socială din Europa secolului al XVI-lea. Căsătoria tânărului Carlo, fiul regelui Filip al II-lea, cu prinţesa Elisabeta de Valois, fiica regelui Henri al II-lea, are ca scop aducerea păcii între Franţa şi Spania, țări aflate în război la acea vreme. În ciuda aşteptărilor, cei doi se îndrăgostesc, însă regele Spaniei se împotriveşte dorinţei celor doi, căsătorindu-se el însuşi cu tânăra prinţesă. Istoria, politica, religia și dragostea se împletesc ingenios într-un subiect ce conţine şi o mare parte de ficţiune, acurateţea istorică e relativă de dragul poveștii.

 

Biletele se pot achiziționa de la casa de bilete a Operei Naționale București sau online, la http://tickets.operanb.ro .

Lansarea aplicaţiei mobile "Muzeul Hărţilor - Lumea pe hartă"

 

Eveniment cultural sub egida Zilei Culturii Naţionale

În perspectiva celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918 şi cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi în parteneriat cu Asociația Identitate Culturală Contemporană anunţă lansarea aplicaţiei mobile "Muzeul Hărţilor - Lumea pe hartă".

 Aplicaţia vă invită să descoperiţi lumea fascinantă a hărţilor de la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti şi să exploraţi hărți ale regiunilor istorice locuite de români din cele mai vechi timpuri.

"Muzeul Hărţilor - Lumea pe hartă" prezintă informaţii despre cartografi celebri, hărţi valoroase şi vă poate acompania şi ghida vizita în muzeu. Este disponibilă în sistem Android şi iOS în limba română, şi în curând în limba engleză.

Aplicaţia a fost realizată în urma parteneriatului dintre Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi şi Asociaţia Identitate Culturală Contemporană, graţie efortului voluntar al inginerilor software de la Gemini Solutions.

Asociaţia Identitate Culturală Contemporană (http://aiccromania.org/ro) propune proiecte culturale menite să provoace întrebări despre rolul spațiului cultural românesc în viața de zi cu zi a cetățenilor români și a diasporei românești. Asociaţia consideră că identitatea culturală este fundamentală pentru o dezvoltare structurată a societății românești și europene şi aduce în atenția publică subiecte importante pentru afirmarea calităţii de aparținători ai spațiului cultural românesc.

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) este singura instituţie culturală cu acest specific din România și printre puținele din lume. Muzeul deține o colecţie de peste 750 de hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal regiunile române dar și țările Europei și alte continente. MNHCV își propune să devină mai mult decât un muzeu, să fie un loc de intersecție al artelor și un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii, atât de către specialiști cât și de către publicul general.

Rolul părintilor în educatie

Când vine vorba despre educație, tendința este de a privi înspre școală și cadrele didactice ca factori principali de influență. Cu toate acestea, specialiștii în educație pun accent pe rolul părinților de a-i forma și influența pe copii încă din primele luni de viață, de când încep să învețe respectul față de sine. Ulterior, valori precum onestitate, curaj, toleranță, cinste, bunătate sau spirit civic sunt cultivate întâi în familie și abia apoi în școală.

 

Pentru ca o societate să funcționeze la parametri normali, e nevoie ca fiecare individ în parte să se ghideze după un set de valori care implică respectul față de propria persoană, față de ceilalți, față de mediu sau față de comunitate.

Deși când vine vorba despre educație tendința este de a privi înspre școală și cadre didactice ca factori principali de influență, specialiștii Intuitext în educație sunt de părere că rolul părinților de a-i forma și influența pe copii este la fel de important precum cel al instituțiilor de învățământ. În acest context, apare o întrebare legitimă: care sunt valorile pe care părinții trebuie să le transmită copiilor și pe care și-ar dori ca școala să continue să le dezvolte?

Încercând să-și imagineze viitorul copiilor lor, părinții ar trebui să conștientizeze cât de important este rolul lor în prezent. Vorbindu-le celor mici, folosind cuvinte și expresii adaptate vârstei, oferindu-le exemple din viața lor de zi cu zi pentru a-i ajuta să înțeleagă anumite probleme din mediul înconjurător, citindu-le în fiecare zi sau citind ei înșiși pentru a induce pofta pentru lectură, ascultând muzică clasică acasă, mergând la piese de teatru pentru copii sau chiar la expoziții de artă, discutând cu copii, ascultându-le problemele, explicându-le și, nu în ultimul rând, asigurându-i prin tot ceea ce fac de iubire necondiționată - părinții asigură un climat propice dezvoltării armonioase a copiilor, dar și o relație solidă cu cei mici.

În acest fel, investind, în primul rând, timp în această relație, părinții îi pot învăța încă din primii ani valori ce le vor servi copiilor pe durata întregii vieți: respectul față de propria persoană și pentru cei din jur, onestitatea, corectitudinea, generozitatea, cultura muncii bine făcute și a efortului susținut, curajul sau spiritul civic – toate îi vor ajuta să devină adulții ce vor putea pune bazele unei societăți cu adevărat funcționale.

În ceea ce-i privește pe copii, „spiritul civic înseamnă reguli și comportamente moral-civice pe care le respecți în acțiuni mici de zi cu zi (ca de exemplu: arunci gunoiul în coșul de gunoi, nu pe stradă) și mai ales în acțiuni mari (când acționezi și susții, prin ceea ce spui și faci, valorile în care crezi)“, declară Cristina Honcioiu, specialist Intuitext în educație.

Dar cum cultivăm spiritul civic al copiilor și care ar fi vârsta potrivită când ei ar putea începe să înțeleagă chestiuni ce țin de societate și grup în sens larg? „Valorile, regulile și comportamentele celor din jur modelează spiritul civic al copilului (comportamentul în familie, comportamentul în școală, comportamentul în grupul de prieteni, comportamentul în locuri publice, ajutorare, cooperare, competiție, toleranță, sprijin, voluntariat). De exemplu, înveți copilul despre cooperare și ajutorare, nu forțându-l să coopereze sau să ofere ajutor (astfel îl înveți că unii își impun voința asupra altora), ci ajutându-l și sprijinindu-l, cooperând cu el“, este de părere specialistul Intuitext în educație.

 Despre INTUITEXT

 INTUITEXT este compania specializată în educație din cadrul grupului SOFTWIN. INTUITEXT are în portofoliu atât editura cu același nume, comunități dedicate educației (www.didactic.ro, www.admitereliceu.ro, www.olimpiade.ro, www.viitoriolimpici.ro și www.suntparinte.ro) , cât și produse educaționale online: ExamenulTau.ro (platformă destinată elevilor de gimnaziu care vor să se pregătească pentru temele zilnice, teze și pentru Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a) și Școala Intuitext (produs online de învățare pentru copiii din clasele I, a II-a și a III-a).

Cine suntem-Dan Puric

O carte din care incercam sa transmitem cateva idei esentiale, cu invitatia pe care v-o facem de a achizitiona si a citi aceasta carte plina de substanta culturala, redata printr-o frumoasa perspectiva crestina.

"A vorbi acestei lumi despre sensul vietii, al mortii si al suferintei in inteles crestin pare o imensa inutilitate, ce frizeaza absurdul.

Suferinta lui, a omului modern, este inconjurata de analgezice; a crestinului era poarta catre Dumnezeu. Una cu sens paralizat in biologie, cealalta, ca scara catre Ziditor.Sensul vietii crestinului puscarias era invierea, sensul vietii "omului modern" este longevitatea, prelungita pana la absurd.

Aceste sensuri ale crestinismului si ale omului mileniului al treilea nu se vor intalni niciodata. Caci omul invaluit de dragostea lui Hristos a fost inlocuit de omul mumificat de drepturi. Unii vor sa se mantuiasca de lume, dar crestinul il roaga pe Dumnezeu sa mantuiasca lumea.

Umil este un cuvant frumos, umilinta te apropie de smerenie. Dar indrazneala? nu tupeul, indrazneala? Voi stiti cine a fost Gheorghe Lazar? Gheorghe Lazar a fost un tanar la 37 de ani care a indraznit. Unde a indraznit Gheorghe Lazar? Acest ardelean de 37 de ani a indraznit intr-un context in care limba romana, vorba lui Asachi, era considerata limba cu care se vorbea la stana. Si el a indraznit in fata lui Caragea domnitorul grec, sa zica asa: "Voi face invatamant superior in limba romana". A indraznit si, pe la 1815, pentru prima oara, s-a auzit pe o scena limba romaneasca. Acum trebuie sa se indrazneasca! Sa se auda glasul Romaniei, cum se aude glasul Poloniei, glasul Ungariei. Aia au glas! Ai nostri nu stiu sa traga nici macar o vocaliza.

Pierre Bourdieu vorbeste despre omul modern, caracterizat de: fast foods, fast thinkers, fast lovers. Viteza noastra, a celor din rasarit, este cu totul diferita. Ne facem timp de Dumnezeu, ori il alungam din timpul nostru? De ce sa alerg cu haita, cu turma? Daca ati observat, oamenii de o anumita factura sunt usor izolati.

Am fost intrebat care sunt treptele succesului, iar eu le-am raspuns ca nu treptele succesului sunt importante, ci treptele implinirii sufletesti. Succesul fara scrupule este machiavelic, implinirea ta sufleteasca conteaza.

Demnitatea crestina nu este chipul omului in om, ci este demnitatea chipului Lui Dumnezeu in om.  Acest chip al Lui Dumnezeu din om este suportul demnitatii crestine. Demnitatea crestina ne-a fost data de IIsus Hristos. Venirea Lui inseamna momentul crucial, de fapt, de recastigare a demnitatii.

Lucrarea Din psihologia poporului roman, a lui Dumitru Draghicescu, este o incercare de a surprinde structura psihologica a poporului roman, marcata insa profund de o deceptie vizavi de rostul nostru si de felul nostru de a fi. examinarea ideii de identitate atinge o finete analitica inegalabila in perioada interbelica, prin marii reprezentanti ai culturii romane din acea perioada, care si-au adus contributia din perspective disciplinare diferite:

-prin Nicolae Iorga, care, prin bogatia documentara istorica despre romani, ii aduce acestuia din urma o dimensiune simfonica

-prin Dimitrie Gusti, acest adevarat arheolog al etnicului, creatorul scolii romanesti de sociologie

-prin viziunea etnopsihologica a lui C.Radulescu-Motru;

-prin inaltarea ortodoxiei la rangul de principiu metodologic si principal predicat identitar al fiintei romanesti, la Nae Ionescu.

-prin cristalizarea in sistem filosofic, pentru prima oara, a firii romanesti, a gandirii ei, de catre Lucian Blaga

-prin surprinderea crestinismului ca dat ontologic in neamul romanesc, la Simion Mehedinti

-printr-o viziune romaneasca asupra fiintei, a lui Ovidiu Papadima

-prin gandirea de atitudine asupra identitatii, a lui Mircea Eliade

-prin regandire in esenta sufleteasca a spiritului romanesc, in lucrarea lui Constantin Noica, "Pagini despre sufletul romanesc"

-prin sinteza, care culmineaza in "Dimensiunea romaneasca a existentei", a lui Mircea Vulcanescu;

si nu in ultimul rand, prin definirea fara precedent a ortodoxiei romanesti si a Omului Rasaritean, in lucrarile parintelui Dumitru Staniloaie.

Acestia, si alaturi de ei inca multi altii, de valoare, au reusit sa contureze la vremea respectiva dimensiunile autentice ale acestui neam. Pe acest context, de fertilizare majora a inteligentei si sensibilitatii romanesti, de inceput de cheag identitar, cultural si de constiinta politica si nationala, vine catastrofa comunista. Primele consecinte ale acestei catastrofe au fost tocmai decapitarea identitatii sufletesti a romanului si mutilarea, pentru un timp nedeterminat, a gandirii libere.

In fata acestui nou neant, iata, suntem obligati, oare a cauta la un demers identitar. Cine suntem?, Sau, mai bine zis Cine mai suntem? Acesta este strigatul de alarma al timpului pe care il traim.

Identitatea unui neam, ca si aceea a unui om, apare cu mult mai mult timp inainte ca ea sa devina "observabila". Cu alti termeni, existenta nu este egala cu aparenta sau cu aparitia, asa dupa cum adevarul nu este egal cu exactitatea.

"Occidentul are probleme, iar Rasaritul, taine", spune filosoful francez Gabriel Marcel. In contextul acesta a vorbi despre identitate inseamna a face dintr-o taina o problema, iar omul Rasaritean refuza instinctiv aceasta confuzie.

"Un om, ca si un popor, atata pretuieste, cat a inteles din Evanghelie." (Simion Mehedinti). Cugetul romanesc din secolul al XVI-lea, cristalizat in Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau, Theodosie, ne arata dimensiunea intru totul crestina a fiintei romanesti. De la taranul roman la Domnitor, tara era  Biserica vie.

"Ca mai intai de toate este tacerea, iar tacerea face oprire, oprirea face umilinta si plangere, iar plangerea face frica si frica face smerenie, smerenia face socoteala de cele ce vor sa fie, iar acea socoteala face dragoste si dragostea face sufletele sa vorbeasca cu ingerii. Atunci va pricepe omul ca nu este departe de Dumnezeu." In aceste cuvinte ale lui Neagoe Basarab se afla portretul esentei crestine a neamului romanesc.

 

Tara neamului este inima neintinata ce priveste spre Dumnezeu. "Numai intoarcerea noastra catre trecut ne da forta faptelor de azi". (Nicolae Iorga). Si in sensul acesta putem spune ca identitatea inseamna si memoria inimii, nu memorie resentimentara, ci ceea ce inima nu ne-a lasat sa dam uitarii."